Nu îi „decapitați” pe Lazea și pe Dăianu

ghilotina_bun.png

Ghilotină din timpul Revoluției Franceze
Image source: 
AFP PHOTO/Damien Meyer via rfi.fr

Ieri, Thyssenkrupp, cel mai mare producător de oțel din Germania, a anunțat că va concedia 11.000 de angajați. Motivul? Compania trece printr-o criză de lichidități, a avut pierderi anul acesta de 5,5 miliarde euro, iar piața oțelului la nivel mondial suferă. 

Tot ieri, sindicatele din Franța au semnat un acord cu conducerea companiei Renault pentru desființarea a 2.500 de locuri de muncă în Hexagon. Restructurarea face parte dintr-un plan mai amplu care prevede „tăierea” a 15.000 de posturi. Motivul îl cunoaștem de la începutul anului: dificultăți ale companiei și scăderea pieței auto.

Sunt doar două exemple despre ce se întâmplă în economia europeană. În România, rata șomajului este la un nivel relativ redus, ceea ce desigur, nu este deloc rău, dar, în același timp, atmosfera pare destul de relaxată. O relaxare încurajată de campania electorală și de programele de guvernare ale principalelor partide, toate pline de promisiuni și realizări potențiale.

Atmosfera atât de optimistă este stricată din când în când de unii experți.

Așa s-a întâmplat ieri, când cu ocazia unei conferințe organizată de Consiliul Fiscal și de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, doi economiști, au ținut să vorbească despre provocările fiscal-bugetare ale României, din viitorii ani. Este vorba despre Daniel Dăianu și Valentin Lazea care țin cu tot dinandinsul să aducă veștile rele.

Concret, profesorul Daniel Dăianu este de părere că, începând cu anul viitor, România va avea nevoie de o corecție fiscală. Să fie clar, atunci când economiștii vorbesc despre corecție sau despre consolidare, publicul larg trebuie să înțeleagă că este vorba despre o reducere a deficitului bugetar care se poate face prin reducerea cheltuielilor bugetare, eventual concomitent cu creșterea veniturilor.

Academicianul Daniel Dăianu afirmă că va fi nevoie de o corecție graduală, desfășurată pe parcursul a trei-patru ani, care să nu afecteze creșterea economică, să convingă piețele să finanțeze România la costuri reduse și să evite un nou acord de împrumut cu Fondul Monetar Internațional.

Corecția trebuie făcută printr-un regim fiscal care să nu tolereze „portițele” și evaziunea fiscală, optimizările incorecte și rentele necuvenite.

Economistul Valentin Lazea nu se ferește nici el să afirme că bugetul va trebui să treacă printr-o corecție. Căile găsite de Valentin Lazea pentru creșterea veniturilor sunt legate de închiderea „portițelor” fiscale și, totodată, schimbarea legislației astfel încât antreprenorii să nu mai fie încurajați să își mute banii din companii în investiții imobiliare.

În ceea ce privește reducerea cheltuielilor bugetare, economistul Valentin Lazea vine cu o propunere cât se poate de revoluționară, dar și extrem de practică. Și anume ca angajații bugetari să lucreze doar patru zile pe săptămână, dar în schimb să aibă o scădere a salariilor cu 20%.

Este o idee bună, în condițiile în care se pare că absența voinței politice și legislația muncii nu pot duce până la capăt un proces de restructurare a aparatului bugetar.

Pentru cei care sunt mai slabi cu inima, economistul Valentin Lazea propune și o soluție mai simplă, care a mai fost aplicată în România, și anume sectorul bugetar să angajeze un om doar după plecarea a șapte angajați.

Bineînțeles, de la aplicarea celor două idei ale dlui Lazea ar putea fi exceptate unele sectoare, precum sistemul medical și educația. Dar, chiar și în aceste condiții rămân suficiente instituții și domenii bugetare pentru care soluțiile propuse de Valentin Lazea sunt aplicabile.

În istorie, aducătorilor de vești proaste li se tăiau capetele. Suntem în secolul tehnologiei, al vitezei și al eficienței. Deci, pentru binele economiei românești nu îi „decapitați” pe Lazea și pe Dăianu.

 

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.

 
Rubrica Economia Reală din 20 noiembrie 2020