Comerțul electronic, creștere importantă, dar România este departe de media UE la multe capitole

comert_online.jpg

Aniversarea Zilei naționale a comerțului electronic ne arată un domeniu în plin avânt, dar care se află, totuși, la unele capitole, departe de media europeană.
Image source: 
Pixabay (ilustrație)

Astăzi, este Ziua națională a comerțului electronic și este o bună ocazie pentru a analiza un domeniu aflat în plin avânt. Fără îndoială, comerțul online este un câștigător al acestei perioade de pandemie, din motive lesne de bănuit.

Cifrele sunt destul de clare. Asociația Română a Magazinelor Online estimează că acest sector va genera 2,5% din PIB, în anul 2020, adică aproximativ 5,5 miliarde euro, în creștere de la 4,3 miliarde euro, anul trecut. Conform datelor statistice oficiale, comerțul cu amănuntul prin intermediul caselor de comenzi și prin internet a crescut, în primul semestru al acestui an, cu 40%, față de aceeași perioadă a anului trecut. Cifra de creștere este extraordinară, dar și condițiile au fost excepționale.

Ritmul creșterii ne arată că România este departe de a fi o piață matură în materie de comerț electronic. Dar, uneori, cifrele și percepțiile pot fi înșelătoare. Spre exemplu, industria de tehnologia informației, un domeniu mai cuprinzător decât comerțul online, a creat adevărate legende și anume că în România sunt mulți IT-iști sau că internetul de mare viteză este o virtute importantă. Doar că indicele economiei și societății digitale, realizat de Comisia Europeană, aduce o serie de detalii legate de acest domeniu. Astfel, România înregistrează cele mai bune rezultate la capitolul conectivitate, datorită utilizării ridicate a benzii largi de mare viteză și disponibilității rețelelor de mare capacitate fixe, în special în zonele urbane. 49% dintre locuințele din România sunt abonate la servicii de bandă largă de mare viteză, România situându-se, în această privință, pe locul 5 în Uniunea Europeană.

Cu toate acestea, digitalizarea economiei a rămas în urmă, în condițiile în care aproape o cincime dintre români nu au utilizat niciodată internetul și mai puțin de o treime au competențe digitale cel puțin elementare. România este bine poziționată în ceea ce privește absolvenții de profil, clasându-se pe locul al cincilea la nivelul Uniunii, cu o pondere de 5,6% din totalul absolvenților, media europeană fiind de 3,6%, dar în ceea ce privește serviciile publice digitale și utilizarea serviciilor de internet, performanța României este cea mai scăzută în rândul statelor membre. Iar la nivelul indicelui general, România se află pe locul 26 din 28 de state, fiind înaintea Greciei și a Bulgariei, pe primele locuri aflându-se Finlanda, Suedia și Danemarca.

Indicele european arată cât de departe este România de Uniunea Europeană în ceea ce privește comerțul electronic: doar 29% din utilizatorii de internet au făcut cumpărături online (spre deosebire de media europeană de 71%), doar 3% dintre utilizatorii de internet au vândut un produs prin spațiul electronic și doar 11% din întreprinderile mici și mijlocii fac vânzări online. Nivelul este redus, dacă se are în vedere că firmele pot tranzacționa și fără a avea un site propriu, companiile digitale dezvoltând platforme speciale, numite marketplace.

Comerțul electronic poate fi și o sursă de reducere a evaziunii fiscale, datorită folosirii plăților online. Valoarea plăților cu cardul a crescut cu 10% în luna iulie 2020 față de luna iulie 2019, chiar dacă România are mai puțin de un card pe cap de locuitor, respectiv se află în circulație doar 18,4 milioane de carduri. Plata cu bani lichizi rămâne în continuare o practică în România, iar, în acest sens, este o întrebare: dacă nu cumva a venit momentul ca România să ia măsuri legislative care să limiteze utilizarea numerarului? În concluzie, comerțul electronic pe lângă o zi aniversară mai are nevoie de investiții în infrastructura digitală și de reglementări moderne privind plățile online.

 

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.

 

Comerțul electronic, creștere importantă, dar România este departe de media UE la multe capitole