Salarii mari, salarii mici. O analiză a sistemului salarial din România

portofel.jpg

O analiză a salarizării în România scoate la iveală atât anomalii, cât și evoluții normale.
O analiză a salarizării în România scoate la iveală atât anomalii, cât și evoluții normale.
Image source: 
Pixabay (ilustrație)

Institutul de Statistică a publicat recent o anchetă privind salariile din România. Datele se referă la anul 2018, sunt destul de vechi, dar, cu siguranță, ele oferă o imagine corectă și pentru momentul actual.

Trebuie precizat că analiza se referă la companiile cu peste 10 salariați. Astfel, numărul angajaților era de aproximativ 4,9 milioane de persoane, din care 47% sunt femei. 80% din salariați au vârsta cuprinsă între 25 și 54 de ani, în timp ce tinerii sub 25 de ani au o proporție redusă, de numai 4,5%.

În ceea ce privește nivelul studiilor, o treime din angajați au studii superioare, 60% fiind absolvenți ai învățământului mediu, liceu sau școală profesională.

Oarecum surprinzător, prin prisma ponderii în economie, 60% din salariați lucrează în domeniul serviciilor, în timp ce companiile din industrie și construcții au o treime din totalul salariaților. Este surprinzător, pentru că ponderea sectorului de servicii în economie nu este atât de mare încât să presupună un număr ridicat de angajați, ceea ce arată că sectorul serviciilor se bazează pe forță de muncă și mai puțin pe cercetare și dezvoltare. Faptul este confirmat, de exemplu, de abundența serviciilor de tip call-center, axate pe forță de muncă numeroasă și produc valoare adăugată redusă.

Previzibil, bărbații au o pondere mare decât femeile în rândul muncitorilor calificați și lucrătorilor din agricultură. Femeile dețin o pondere mai mare decât bărbații în rândul specialiștilor și în domeniul administrativ. De altfel, femeile au venituri mai mari decât bărbații în domenii precum servicii administrative, construcții, transport sau industria extractivă, dar, în total economie, salariile pe care le primesc femeile sunt, în medie, mai mici cu 2%-3% decât cele ale bărbaților.

Trebuie să remarcăm o corelație statistică importantă. În medie, salariile angajaților cu un nivel de educație superior sunt de două ori și jumătate mai mari decât cele ale salariaților cu nivel de educație inferior și de două ori mai mari decât ale celor cu nivel mediu de educație. Ceea ce ne arată că măcar din acest punct de vedere România este pe o cale normală, în sensul că salariile mai mari îi premiază pe cei cu studii superioare. Dacă diferențele de venituri între salariați, în funcție de nivelul de instruire, sunt prea mari sau sunt corecte, este o altă discuție, dar scara valorilor, din punctul de vedere al studiilor, pare că s-a așezat.

Ceea ce nu este cazul în raportul dintre stat și privat. În sensul că analiza statistică mai aduce încă o dată o confirmare a realității că angajații din sectorul public sunt mai bine plătiți decât cei care lucrează în mediul privat. Concret, în întreprinderile cu capital de stat, cu cel puțin 10 salariați, salariul este mai mare cu 1.200 lei decât cel mediu pe țară, în timp ce în întreprinderile din sectorul privat, salariile sunt mai mici cu 455 lei decât media națională.

Cine încasează cele mai mari salarii? Membrii corpului legislativ, ai Executivului, conducătorii administrației publice și funcționarii superiori au salarii de două ori mai mari decât media națională. Specialiștii din diverse domenii au câștigat mai mult cu 58% decât salariul mediu.

La polul opus, muncitorii necalificați și angajații în domeniul serviciilor au cele mai mici mici salarii, reprezentând între 55% și 58% din câștigul salarial mediu pe economie.

Aceasta este radiografia statistică a salariilor din România, cu aspecte normale și cu aberații ale sistemului.

 

 

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.

Salarii mari, salarii mici. O analiză a sistemului salarial din România