Deficitul bugetar este doar vârful aisbergului. Este periculos că 87% din venituri sunt cheltuite pe salarii și asistență socială

de_ce_nu_primi_angajati_invatamant_salarii_paste.jpg

87% din veniturile statului sunt cheltuite pe salarii și asistență socială
87% din veniturile statului sunt cheltuite pe salarii și asistență socială
Image source: 
RFI România/Cosmin Ruscior

Execuția bugetară pe primele opt luni ale acestui an nu face decât să arate cât de mult se simte criza economică în finanțele publice. În aparență, criza economică nu are anvergură. La suprafață, sunt, în special, domeniile care încă suferă din cauza măsurilor luate împotriva răspândirii coronavirusului, cu precădere industria turistică și cea a ospitalității. Dar, doar această imagine este înșelătoare.

Dacă privim datele bugetare, vom constata că economia are multe alte probleme. Adică, putem vedea o scădere a veniturilor bugetare față de aceeași perioadă a anului trecut cu 1,4%, scădere cauzată, pe de o parte, de înlesnirile la plată acordate companiilor și, pe de altă parte, de scăderea activității economice. Raportul Ministerului Finanțelor atașat execuției bugetare arată că, în luna august, veniturile bugetului au avut o revenire, crescând, față de august 2019, cu 8,8%. Este un semnal încurajator, dar care pare insuficient, pentru că este doar conjunctural și nu confirmă o tendință de termen mai lung.

O temă care se strecoară tot mai insidios în spațiul public, promovată de politicieni, este cea referitoare la cheltuirea banilor publici. Mai clar, se vehiculează ideea că există cheltuieli publice netransparente. Mult mai simplu ar fi ca politicienii sau cetățenii să își arunce o privire asupra bugetului. Ce vor vedea acolo? Că, în continuare, cresc cheltuielile cu salariile, plus 6%, față de aceeași perioadă a anului trecut; de asemenea, cresc cheltuielile cu asistența socială care au urcat cu 22%, dar la acest capitol lucrurile sunt mai complicate, pentru că sunt incluse, pe o perioadă de câteva luni, și cheltuielile prilejuite de plata șomajului tehnic sau a așa-numitului program Kurzarbeit.

În total, însă, în primele opt luni ale anului, salariile bugetare și cheltuielile sociale ating 163 miliarde lei, ceea ce înseamnă 87% din veniturile curente ale bugetului și mult mai mult decât veniturile fiscale care ajung în primele opt luni ale anului la numai 95,5 miliarde lei. Dacă adăugăm la cheltuielile cu asistența socială și la cele de personal cheltuielile cu dobânzile ajungem la 174 miliarde lei, adică aproape de veniturile bugetare curente, care sunt de 187 miliarde lei. Dacă mai adunăm și cheltuielile de capital, adică alocările pentru investiții, vom ajunge la concluzia că doar aceste cheltuieli pot fi acoperite din încasările bugetare. Așadar, veniturile bugetului ajung pentru salarii, pensii, asistență socială, dobânzi și investiții.

Dar, rămân neacoperite așa-numitele cheltuieli cu bunuri și servicii, din care cele mai multe sunt cu medicamente sau subvenții. Deci, cei care se întreabă pe ce se duc banii bugetului ar trebui să privească atent aceste calcule ale finanțelor publice și vor înțelege că România este dependentă de mult hulitele împrumuturi fără de care statul nu poate plăti medicamente, subvenții pentru agricultori și, în ultimă instanță, pensii și salarii.

Deficitul bugetar a crescut masiv față de anul trecut, de la 21,9 la 54,7 miliarde lei, adică 5,18% din PIB. Deficitul este mai mult decât dublu, în valoare nominală, față de anul trecut, dar trebuie reamintit că acum se văd excesele din anii trecuți.

În ultimii șapte ani, au crescut constant cheltuielile permanente, în special pensiile și salariile, numai că anul acesta, din cauza crizei, au scăzut veniturile. Rezultatul este un deficit bugetar record.

De asemenea, o altă idee controversată, vehiculată în spațiul public, este aceea că se alocă fonduri bugetare către companii și nu către oameni. Adică, se dau bani companiilor în loc, de exemplu, să fie crescut punctul de pensie cu 40%.

Într-adevăr, în acest moment, complicat din punct de vedere economic, companiile au fost ajutate prin programe derulate cu fonduri europene sau naționale. Firmele care au fost afectate de criză au primit înlesniri de la plata obligațiilor fiscale, credite nerambursabile sau cu dobândă subvenționată, pentru a-și păstra piața și locurile de muncă și pentru a putea să plătească taxe și impozite în continuare. Trebuie spus că atunci când statul acordă facilități mediului de afaceri, ajută oameni care lucrează în aceste companii. Deci, efortul bugetar ajunge la angajați ai firmelor, nu la pensionari.

În concluzie, marile probleme ale bugetului sunt, de fapt, marile probleme ale economiei. Excesele bugetare din anii trecuți ajung acum să coste scump.

 

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.

 

Deficitul bugetar este doar vârful aisbergului. Este periculos că 87% din venituri sunt cheltuite pe salarii și asistență socială