Alegerile locale clarifică situația la nivel politic. Dar, situația economică este complicată pentru multe localități

harta.png

Image source: 
Pixabay (ilustrație)

Alegerile sunt doar un pas în ceea ce privește funcționarea administrației locale. Factorul politic la nivelul comunelor, orașelor sau municipiilor sau județelor este esențial, dar dincolo de alegerea politică, este importantă și miza economică a administrațiilor locale.

Este esențial de știut că bugetele locale sunt alimentate din impozitele și taxele de la nivel local, plătite de cetățeni și de companii, la care se adaugă o cotă parte din impozitele pe venit și din taxa pe valoarea adăugată, plus alocări de la bugetul de stat.

După cum se poate vedea, trei surse importante la buget sunt constituite din impozitele și taxele locale și din impozitul pe venit și TVA. Toate aceste venituri ar trebui să îi facă pe primarii localităților mici sau mari din România să aibă o deschidere maximă pentru investiții și investitori pe teritoriul localității lor. Calculul ar trebui să fie destul de simplu: cu cât sunt mai multe firme, cu atât sunt mai multe locuri de muncă și deci mai mulți bani din impozitul pe venit al companiilor și al angajaților și din cota de TVA.

Calculul este doar teoretic, pentru că în realitate, primarii nu simt presiunea atât de intens. Cei mai mulți aleși locali se mulțumesc cu investitorii care vin spre localitatea lor, fără a face mari eforturi să promoveze comuna sau orașul, pentru că știu că vor primi de la județ sau de la guvern fondurile necesare investițiilor sau chiar salariilor celor angajați în administrația locală.

Am discutat săptămâna trecută la emisiunea „Business on air” cu omul de afaceri Feliciu Paraschiv. Acesta a realizat investiții în mai multe localități și județe din România. Omul de afaceri a confirmat că există abordări diferite ale primarilor în ceea ce privește deschiderea către investitori. Unii înțeleg beneficiile pe care le aduc investițiile în zonă și au o politică de atragere a companiilor, în timp ce alți primari de localități ignoră investitorii și investițiile.

Autonomia financiară a administrațiilor locale nu este decât teoretică pentru marea majoritate a unităților administrativ-teritoriale. Practic, există un număr limitat de orașe care își pot asigura veniturile necesare din propriile resurse. Cele mai multe localități își completează veniturile financiare prin așa-numita redistribuire realizată la nivel de județ sau prin bugetul de stat.

Este logic să existe o socializare și o solidaritate între localitățile și regiunile României. Dar, problema este că sunt foarte multe comune și localități care au nevoie de subvenții de la buget pentru a plăti până și salariile funcționarilor.

Nu există un studiu care să arate localitățile sau județele care se pot susține din propriile venituri realizate. Nu se știe câte din cele 3.300 de comune din România pot plăti măcar salariile angajaților. Ar fi un bun reper pentru nivelul de dezvoltare regional. Indiferent de situație, o reformă a administrației locale, în special la nivelul comunelor, este discutată de cel puțin un deceniu, dar, fără ca vreun guvern să inițieze o restructurare cu un rezultat concret.

Nu trebuie să uităm că noul Cod administrativ, adoptat la jumătatea anului 2019, a oferit administrației locale trei importante beneficii populiste: posibilitatea de a crește salariile concomitent cu angajarea a noi funcționari plus acordarea de pensii speciale pentru primari. Efectul imediat a fost că mai multe localități au ajuns să nu poată plăti salariile mărite fiind nevoite să apeleze la guvern pentru susținere financiară.

În fine, un caz special este cel al companiilor municipale înființate în mandatul primarului general în perioada 2016-2020. Într-o analiză recentă, avocatul specializat în Dreptul Concurenței, Valentin Mircea, atrage atenția că firmele municipale au primit, în total, prin capitalizare sau transfer, 600 milioane euro. Aceste decizii au făcut să existe o sesizare a Comisiei Europene pentru ajutor de stat. Cuantumul exact al ajutorului de stat acordat celor 22 de companii municipale ar putea fi mai mare decât sumele transferate, dacă se vor lua în calcul dobânzile și avantajele care decurg din încredințarea directă a unor contracte fără proceduri competitive. Ajutorul de stat ar putea să ajungă până la un miliard euro, conform lui Valentin Mircea, iar Comisia Europeană ar putea decide ca aceste sume să fie recuperate. În acest caz, Bucureștiul ar ajunge într-o situație financiară foarte complicată.

Alegerile locale clarifică situația politică, dar cea economică este pentru multe localități din România destul de dificilă.

 

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.

 
Alegerile locale clarifică situația la nivel politic. Dar, situația economică este complicată pentru multe localități