Un deceniu de suferință? Deficit uriaș, faliment și șomaj - probleme ale finalului de an

În primele 6 luni ale anului, deficitul bugetar al României a fost de 4,17%. Sunt cifrele oficiale prezentate de Ministerul Finanțelor. Guvernul se așteaptă, de altfel, ca anul 2020 se se încheie cu un deficit uriaș, de 6,7%. Executivul explică aceste valori prin măsurile ce au trebuit să fie luate în contextul pandemiei. La RFI, analistul economic Aurelian Dochia spune că nu vede o metodă minune prin care deficitul să fie micșorat în acest an și nici în următorul. El subliniază totuși că acest deficit, deși foarte mare, este finanțabil întrucât lichiditățile financiare există încă pe piața internă și internațională. Pe de altă parte, Aurelian Dochia subliniază că aspectele economice negative vor fi vizibile abia din a doua parte a anului, când falimentul unor companii și șomajul vor deveni o problemă serioasă.

Aurelian Dochia: Nu cred că există măsuri care să diminueze deficitul bugetului public nici pentru 2020. Pentru 2021 putem spera cel mult la o schimbare de tendință, să înregistrăm rezultate mai bune, dar în niciun caz nu putem să credem că vom asista la o reducere bruscă a acestui deficit. Trecem printr-o situație excepțională. Cheltuielile bugetului public au crescut foarte mult. Veniturile s-au diminuat. Poate că este o veste bună că veniturile nu s-au diminuat atât de mult. Însă este evident că povara cheltuielilor este cea care creează acest deficit foarte mare. Măsurile care au fost luate în primele șase luni pentru combaterea pandemiei sunt de natură excepțională.

Reporter: Potrivit estimărilor Ministerului finanțelor acest an se va încheia cu un deficit undeva la 6.7% din produsul intern brut. Rămâne de văzut exact valoarea, dar va fi pe acolo. E o problemă această valoare ridicată? Dar poate și mai important este cât de finanțabil este acest deficit, nu?

A.D: Cred că este finanțabil. Când spun asta mă bazez pe faptul că piețele financiare, în primul rând cele europene, cărora ne adresăm noi cu prioritate, dar și piața locală, dispun de lichidități. Nu numai România, ci și multe alte țări au putut să acceadă la împrumuturi destul de ușor, în primul rând ca urmare a măsurilor luate de băncile centrale, care au furnizat lichiditate pe piață. Banca Centrală Europeană, rezerva federală americană, dar și toate marile bănci ale lumii au adoptat această politică de a furniza lichiditate pe piață. Asta face ca împrumuturile să fie posibile și chiar la dobânzi destul de bune. Față de dobânzile la care ne împrumutam noi acum câțiva ani suntem într-un progres evident, chiar dacă este foarte supărător faptul că România se împrumută, totuși, la cele mai mari dobânzi dintre țările membre ale Uniunii Europene. Chiar comparativ cu țări care sunt în afara Uniunii Europene, mi se pare că dobânzile la care ne împrumutăm noi sunt prea mari. Totuși, după părerea mea, nu se pune problema în momentul de față, de a ne putea împrumuta atât pe piața internațională, cât și pe piața internă, dacă ținem seama și de faptul că pe piața internă, chiar pe perioadele de criză din ultimii ani, economiile populației au crescut. O bună parte din aceste economii sunt sub formă de depozite bancare, iar băncile nu reușesc să plaseze aceste depozite ale populației în credite.

Rep: Este încă o perioadă de incertitudine, domnule Dochia și probabil că va mai fi. Oamenii sunt precauți. Tot sectorul financiar este dominat de acestă tendință. Totuși, din punct de vedere economic și finaciar, care credeți că este cel mai mare pericol pentru acest an și pentru cel care urmează?

A.D: Eu cred că noi trăim într-un fel sub anestezia măsurilor care au fost luate până acum și impactul acestei crize în economie nu s-a făcut deplin simțit. El va putea să apară poate în a doua parte a anului, atunci când o parte din măsurile care au fost luate de guvern pentru susținerea economiei, a întreprinderilor mici și mijlocii, a marilor companii, vor trebui să fie retrase sau măcar diminuate și abia atunci vom înregistra consecințele cele mai grave ale crizei prin care trecem.

Rep: Care ar fi acestea?

A.D: Încep falimente și încep cu întreprinderile mici și mijlocii. Apoi se vor putea extinde către întreprinderile mai mari, care vor lăsa în urmă o creștere semnificativă a șomajului. Din păcate, lucrul acesta nu se va resorbi prea repede. Chiar dacă economia va începe să își revină anul viitor, efectele pandemiei vor fi simțite și în următorii ani. Există estimări că s-ar putea să asistăm la un deceniu de suferință ca urmare a acestei pandemii.

Analistul economic Aurelian Dochia, despre economie și pandemie