Vrem 80 miliarde euro? Administrația, la treabă!

administratie.jpg

Vrem 80 miliarde euro? Administrația, la treabă!
Vrem 80 miliarde euro? Administrația, la treabă!
Image source: 
Pixabay (ilustrație)

Este mult optimism legat de banii europeni care îi sunt alocați României prin viitoarele programe. În total, la această oră, România va avea la dispoziție, în următorii șapte ani, aproximativ 80 de miliarde euro, prin programul de relansare a economiei europene și din bugetul multianual.

Este o ocazie unică, aceea în care Uniunea Europeană a adăugat, din cauza crizei sanitare și a crizei economice, la bugetul clasic un program special dedicat relansării și rezilienței economiei. Dintr-o conjunctură nefericită, cea a pandemiei, a apărut o oportunitate rară, aceea de a absorbi o sumă record de fonduri europene.

Marea problemă este dacă banii vor putea fi cheltuiți. Desigur, că o condiție obligatorie este să existe proiecte și de aceea este important dacă administrația, locală și centrală, va putea scrie proiecte de calitate și în conformitate cu regulile europene, prin care să se poată absorbi 80 miliarde euro.

Dacă privim ce s-a întâmplat de la intrarea României în Uniunea Europeană, nu avem foarte multe motive de optimism. Este clar că România nu a performat în materie de atragere de fonduri europene, dar nici nu este o tragedie atât de mare precum suntem tentați să credem de foarte multe ori.

Însă, absorbția fondurilor europene a avut două probleme majore. În primul rând, o întârziere cronică în implementarea proiectelor și în decontarea lor cu bani europeni. La fiecare exercițiu bugetar, România a avut nevoie de prelungirea cu trei ani a perioadei de absorbție. Aceasta a creat un decalaj continuu care și-a pus amprenta asupra ritmului de cheltuire a banilor europeni. Dacă, însă, avem în vedere prelungirea perioadei de execuție a proiectelor vom constata că România a ajuns să atragă între 75% și 80% din banii pe care i-a avut alocați în cele două bugete multianuale derulate de la intrarea în Uniunea Europeană.

În al doilea rând, România nu a reușit să aducă suficienți bani europeni acolo unde avea mai multă nevoie de ei, respectiv în infrastructura mare, rutieră și feroviară. Din motive destul de neclare, administrația română nu a reușit să construiască o autostradă cu bani europeni. De exemplu, este de neînțeles motivul pentru care traseul autostrăzilor a căror construcție a început nu a urmat fidel coridoarele europene de transport, fapt care ar fi calificat infrastructura din România pentru finanțare europeană.

La sfârșitul anului trecut, gradul de absorbție al fondurilor europene era, pe plan național, de aproximativ 30%, cu 10% mai puțin decât media europeană. Dar, conform obiceiului administrației, prelungirea cu trei ani a finanțării proiectelor aflate în construcție va face ca gradul de absorbție să crească până la 80%. Cu o condiție: aceea ca bugetul să aibă fonduri în avans cu care să finanțeze începerea lucrărilor.

Toate aceste blocaje sunt cunoscute. Administrația, locală și centrală, a dezvoltat deja experiență în ceea ce privește scrierea proiectelor și implementarea lor. Există autorități de management, organisme intermediare, organizații neguvernamentale, adică un un întreg sistem birocratic deja creat. El trebuie acum să livreze proiecte de calitate care să aducă, în următorii ani, 80 miliarde euro în România.

În ultimii ani, administrația, centrală și locală, a primit creșteri de salarii, bonusuri, și-a asigurat un parcurs de carieră și, prin lege, protecția locului de muncă. În acest moment, în sectorul public sunt salarii mai mari, în medie, decât cele din sectorul privat. Politicienii pot negocia cu Comisia Europeană sau în Parlamentul European. Acum, însă, administrația trebuie să facă performanță. Iar cel mai bun indicator de performanță, pentru următorii ani, trebuie să fie atragerea fondurilor europene. Așadar, funcționari din România, la treabă!

 

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.

Vrem 80 miliarde euro? Administrația, la treabă!