Costurile crizei. Măsurile de sprijin pentru economie atârnă greu în deficitul bugetar

euro.jpg

Image source: 
Pixabay (ilustrație)

Ministerul Finanțelor a făcut publice datele bugetare pe primele șase luni. Dată fiind criza pe care economia românească o traversează, la fel ca și economia globală, cifrele și comparațiile cu anul trecut nu sunt pe deplin relevante. Dar, ele oferă, totuși, o imagine a ceea ce se întâmplă în economie.

Primul indicator care merită analizat este cel al investițiilor publice, pentru că actualul guvern vorbește despre planuri ambițioase la acest capitol. Datele Finanțelor arată că, în prima jumătate a anului, investițiile, însemnând cheltuielile de capital la care se adaugă banii veniți din programele europene, au ajuns, în total, la aproximativ 16 miliarde lei. Suma este încurajatoare, dacă se poate anticipa că până la sfârșitul anului se va dubla și va ajunge la 32 miliarde lei.

Este un nivel-test pentru anii următori, atunci când România va trebui să aloce și să cheltuiască, pentru investiții, cel puțin 10 miliarde euro anual. Tocmai pentru că România va avea la dispoziție, în următorii șapte ani, cel puțin 80 miliarde euro. De asemenea, în următorii ani se vor suprapune trei tipuri de obiective de investiții: proiectele locale, cele care vor continua din actualul buget european multianual și investițiile care vor începe prin programul de relansare și reziliență al Uniunii Europene.

Ar mai trebui făcut ceva și anume bugetul să includă o anexă care să precizeze cele mai mari 10 proiecte de investiții pentru care s-au alocat bani. Am avea o imagine mai clară asupra investițiilor finanțate efectiv, pentru că de ani de zile senzația este că proiectele publice se întind pe o durată nedeterminată.

În altă ordine de idei, să facem doar o corelație în ceea ce privește datele bugetului. Dacă adunăm cheltuielile cu asistența socială, cu cele de personal (salariile) și cu dobânzile, toate capitole importante și rigide de cheltuieli bugetare, rezultă un total de aproximativ 131 miliarde lei, o sumă foarte apropiată de totalul veniturilor curente ale bugetului, care ajung la 136 miliarde lei.

Cu alte cuvinte, după ce se plătesc pensiile, salariile bugetare, cheltuielile cu asistența socială, plus dobânzile datorate la împrumuturi, cheltuieli indispensabile ale statului, banii se termină. Medicamentele, subvențiile, investițiile se fac din deficit și implicit din împrumuturi. Desigur, elementele de cheltuieli sunt luate doar cu titlul de exemplu, bugetul fiind evident utilizat ca un sac comun. Dar, exemplul este sugestiv pentru a arăta resursele limitate ale bugetului, mai ales în contextul în care se discută intens despre procentele cu care pot crește, anul acesta, alocațiile pentru copii și pensiile.

De altfel, deficitul bugetar este la un nivel pe măsura situației economice. Adică, a ajuns la 45 miliarde lei, ceea ce înseamnă 4,17% din produsul intern brut. Este adevărat că datele guvernului arată că jumătate din valoarea deficitului, 23 miliarde lei, provine de la măsurile luate în ultimele luni pentru susținerea economiei, respectiv facilitățile fiscale acordate și cheltuielile excepționale prilejuite de combaterea crizei.

Este vorba despre amânarea de la plată a unor obligații fiscale, care a dus la o reducere a veniturilor bugetare cu 10 miliarde lei, despre creșterea valorii sumelor restituite în contul TVA cu aproximativ trei miliarde lei față de aceeași perioadă a anului trecut și despre bonificațiile acordate pentru plata la timp a impozitului pe venit și a celui pe profit, care au ajuns în total la 250 milioane de lei. Dacă adăugăm și cei 3,7 miliarde lei plătiți pentru indemnizația de șomaj tehnic și 744 milioane lei, indemnizațiile pentru profesioniști, avem o imagine mai clară a costurilor pe care le-au presupus până acum măsurile de relansare a economiei. Costuri care vor continua să cântărească greu asupra deficitului bugetar pe parcursul întregului an.

 

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.

Costurile crizei. Măsurile de sprijin pentru economie atârnă greu în deficitul bugetar