80 de miliarde pentru România, de la UE. Cum îi accesăm, mai eficient decât până acum?

euro.jpg

Sursa imaginii: 
Pixabay (ilustrație)

România a obținut 79,9 miliarde de euro bani europeni pentru relansarea economiei. Fondurile, parte din ele rambursabile, ar trebui să ajungă în țară în următorii ani. ”Este un acord exterm de important pentru Romania”, a declarat președintele Klaus Iohannis, la scurt timp după ce, după 4 zile de negocieri dure, liderii europeni s-au înțeles în privința planului de relansare a blocului comunitar. ”Negocierile ne permit acum să trecem la etapa următoare. Vom folosi această sumă de 80 de miliarde de euro pentru a reface infrastructura în România, pentru a construi spitale și școli, pentru a moderniza marele sisteme publice”, a spus Iohannis. În aceste condiții, „România are o șansă mare de a se dezvolta rapid și sustenabil”, spune la RFI analistul economic Aurelian Dochia. El subliniază că voința politică va fi, ca și până acum, esențială.

Aurelian Dochia: Discutăm de câteva luni de acești bani și multe speranțe sunt legate de ei. Știm foarte bine că există un program de relansare al guvernului care se baza pe 100 de miliarde de euro pentru următorii 10 ani. Probabil că o sumă importantă din acești 100 de miliarde ar putea să fie reprezentați de banii veniți de la Uniunea Europeană. O parte din acești bani sunt nerambursabili. Eu, în momentul de față, nu știu exact pe cât ne putem baza ca bani nerambursabili și câți dintre ei vor fi sub formă de împrumut.

Reporter: Da, cel puțin deocamdată, acest lucru nu este foarte clar. Ponderea acestor bani a și fost unul dintre principalele puncte de dezacord între liderii europeni...

A.D: A fost poate principalul punct de dezacord. În plus, cred că ar trebui să avem puțină răbdare să vedem detaliile procedurale privind modul și direcțiile în care se vor îndrepta aceste fonduri. Probabil că o parte dintre ele vor fi legate și de programele europene de combatere a schimbărilor climatice. Este principalul program al actualei Comisii Europene. Probabil că acordarea acestor fonduri trebuie să se înscrie și în susținerea acestui program. Oricum, pentru România știm foarte bine că avem mare nevoie de investiții. Discutăm de atâția ani de investiții în infrastructură, de investiții în infrastructura energetică.

Rep: În spitale, în școli, așa cum pomenea și Președintele Klaus Iohannis. Domnule Dochia, bani europeni am avut și până acum pentru aceste lucruri. Nu prea i-am accesat cu succes. Ce s-a schimbat?

A.D: Întrebarea asta rămâne în continuare. Cred că este principalul motiv de îngrijorare pentru noi toți cei care ne uităm la modul în care progresează discuțiile și ideea de atragere a fondurilor europene. Până acum, România nu a fost printre țările care au reușit să atragă fondurile care i-au fost alocate. Noi până acum am avut o rată de atragere de sub 30%. Dacă în continuare se merge pe 30%, evident că am pierde extrem de mult. Am pierde o șansă extraordinară. Nu putem decât să sperăm că se vor îmbunătăți atât la nivel instituțional, cât și la nivel uman, tehnic, al competențelor persoanelor care vor fi în poziție să contribuie la atragerea fondurilor europene.

Rep: Cu siguranță voința politică va avea un aport decisiv aici. Ca și până acum putem spera la mai bine. Liderii europeni, domnule Dochia, au decis pentru prima oară condiționarea acordării acestor bani europeni de respectarea principiilor democratice. Este un aspect important. Au fost probleme în Uniunea Europeană în ultimii ani cu respectarea statului de drept. A fost și România în această companie mai puțin selectă, alături de state precum Ungaria și Polonia. Cum vedeți lucrurile, având în vedere această decizie de ordin istoric în Uniunea Europeană?

A.D: Într-adevăr, acest aspect a fost unul dintre punctele de dispută pe parcursul ultimelor săptămâni și în ultimele zile a constituit un punct de blocare al fondurilor europene pentru că Uniunea Europeană a observat că există niște derapaje în ceea ce privește statul de drept, în ceea ce privește principiile democratice și și-a dat seama că nu are instrumente suficiente pentru a interveni acolo unde apar astfel de derapaje. Iar, așa cum a fost sugerat, fondurile europene, probabil că ar constitui un mijloc foarte eficace de a corecta derapajele acolo unde au tendința să apară. Eu cred că modul în care în practică vor fi impuse niște restricții în această privință va conta foarte mult. Vor exista în continuare dispute. Vor exista în continuare lupte la nivel politic între diversele curente din Parlamentul European, care ca și până acum, vor face în practică destul de dificilă implementarea și luare unor măsuri împotriva țărilor care  manifestă astfel de încălcări ale statului de drept și ale principiilor democratice. Pentru România este important pentru că ar putea să devină o nouă sursă de blocaj. Și așa suntem de ani de zile în afara acordului Schengen, acuzați uneori de unele derapaje. Eu sper că vom ști să mergem pe drumul cel bun și să nu cădem în capcana asta, de a fi penalizați pentru fonduri europene din această direcție. Este nevoie ca la nivel politic să fie conștientizat acest lucru și putem destul de ușor să mergem pe drumul cel bun.

 
Aurelian Dochia, despre accesarea fondurilor europene