Întreprinzătorii au scăpat de legea celor șapte salarii minime. Deocamdată

petru_dandea_cartel_alfa_salariu_minim.jpg

Întreprinzătorii au scăpat de legea celor șapte salarii minime. Deocamdată
Întreprinzătorii au scăpat de legea celor șapte salarii minime. Deocamdată
Image source: 
RFI

Ieri, a fost o zi importantă pentru antreprenori. Chiar dacă a fost mai puțin dezbătută în spațiul public, legea care introducea salariul minim în funcție de nivelul calificării ar fi avut un impact major asupra mediului privat.

Ieri, Curtea Constituțională a declarat legea ca fiind neconstituțională și a blocat, cel puțin deocamdată, aplicarea unei legi care ar fi dus la creșterea salariului minim pentru toți salariații care erau angajați la acest nivel. Concret, legea crea mai multe categorii de salariați și mai mulți coeficienți de plată.

Adică, muncitorii necalificați aveau coeficientul de bază, 1, cei calificați primeau 1,2. Urmau cei care au absolvit școala profesională, liceul, cei cu studii postliceale, apoi salariații cu studii liceale plus calificare, cu școala de maiștri și în fine cei cu studii superioare de scurtă durată. Toate aceste categorii aveau un coeficient de salarizare cuprins între 1,20 și 1,50, mai exact un salariu mai mare între 20% și 50% decât cel al unui muncitor necalificat.

Mai departe se trecea la grilele privind angajații cu studii superioare: de lungă durată, de lungă durată cu master și de lungă durată cu doctorat în domeniul în care își desfășoară activitatea. Coeficientul de salarizare era pentru aceste categorii între 1,70 și 2.

De fapt, ce își propunea să facă legea? Să stabilească pentru fiecare categorie de angajat, în funcție de nivelul studiilor, un salariu minim. Este prea mult. Acest joc de grile și de salarii minime ar fi avut un impact major asupra companiilor mici și mijlocii, acolo unde se găsesc majoritatea covârșitoare a angajaților cu salariul minim. În sensul că ar fi crescut foarte mult costurile companiilor, iar efectul previzibil ar fi fost că o bună parte din companii ar fi disponibilizat angajați sau i-ar fi trecut într-un regim de lucru part-time.

Este păcat că legea a fost blocată abia la Curtea Constituțională, pentru că se întâmplă tot mai des ca aplicarea unei legi să se facă sau nu în funcție de decizia Curții Constituționale. În mod normal, o astfel de lege nu ar fi trebuit să apară, mai ales într-un moment ca acesta, în care criza sanitară a lovit economia. Sau ar fi trebuit discutată cu organizațiile de afaceri, care, cu siguranță, ar fi explicat că efectele legii asupra IMM-urilor vor fi devastatoare.

Este posibil ca antreprenorii să aibă o parte din vină. Adică, să își oprească o rată prea mare a profitului în detrimentul salariaților. În companiile mari, care sunt organizate cu sindicate, acest lucru se rezolvă prin transparență și prin negocieri salariale cu sindicatele. Sunt câteva exemple de astfel de firme mari care au anual negocieri cu sindicatele pe marginea drepturilor salariale, negocieri care, însă, se derulează în mod profesionist și pleacă de la performanțele economice ale companiei.

Desigur, la întreprinderile mici și mijlocii, acolo unde sindicatele sunt mai puțin prezente sau chiar nu există, negocierile pe marginea salariilor sunt mai dificile, pentru că se fac „de la om la om”. Dar, chiar și în aceste condiții, angajații aveau câteva pârghii de negociere din care cea mai dură era chiar aceea a schimbării locului de muncă. În ultimii ani, această strategie a putut fi o carte câștigătoare, pentru că piața a fost a angajaților, nu a angajatorilor. Adică, firmele au căutat lucrători, nu invers.

Este greu de spus dacă epopeea acestei legi, care dorește să reglementeze atât de amănunțit acordarea salariului minim, s-a terminat. În Parlament, pot exista alte idei asemănătoare. Dar, un lucru ar trebui înțeles: o lege de acest fel poate face mai mult rău decât bine economiei românești.

 

 

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor

 
Întreprinzătorii au scăpat de legea celor șapte salarii minime. Deocamdată