Salariul minim. O lege care poate „îngropa” multe IMM-uri și care poate crește munca „la negru”

petru_dandea_cartel_alfa_salariu_minim.jpg

Întreprinzătorii au scăpat de legea celor șapte salarii minime. Deocamdată
Întreprinzătorii au scăpat de legea celor șapte salarii minime. Deocamdată
Image source: 
RFI

Din nou, despre salariul minim. Germania a anunțat că va crește salariul minim pe oră. Mai întâi, trebuie explicat mecanismul aplicat de germani, respectiv s-a format o comisie de analiză, compusă din reprezentanți ai mediului de afaceri, ai sindicatelor și academicieni. Concluzia a fost că salariul minim va crește, până la jumătatea anului 2022, la 10,45 euro pe oră.

Trebuie remarcat modul în care Germania a pregătit această măsură, făcând o analiză într-o comisie specializată, și aplicând un mecanism predictibil, în sensul că Executivul are la dispoziție doi ani pentru a crește salariul minim orar.

Privind în urmă, Germania a avut mai multe episoade de creștere a salariului minim. În anul 2015, salariul minim era de 8,50 euro pe oră, în 2017 a urcat la 8,84 euro, iar în prezent este de 9,35 euro pe oră. Salariul minim lunar este în acest moment, în Germania, de 1.584 euro.

S-ar putea putea spune că Germania a avut o creștere susținută a salariului minim, apropiată de cea a României. Dar, lucrurile nu stau în felul acesta. În ultimii cinci ani, în Germania creșterea salariului minim a fost cu 9%.

În aceeași perioadă, România a trecut de la un salariu minim de 238 euro la 466 euro, ceea ce înseamnă o creștere cu aproximativ 49%. Practic, începând cu 2015, România nu a avut niciun an în care să nu crească salariul minim. În moneda națională, în anul 2015, salariul minim era de 975 lei, ceea ce înseamnă că a avut loc o creștere cu 128%, față de 10% în Germania.

Creșterea nu a fost suficientă. România a complicat sistemul salariului minim și există riscul să devină și mai divers ceea ce va face o viață și mai dificilă antreprenorilor și celor care conduc întreprinderile mici și mijlocii. În acest moment, România are trei salarii minime: primul este de 2.230 lei brut, al doilea, de 2.350 lei, este pentru angajații cu studii superioare și, în fine, al treilea este cel din sectorul de construcții care ajunge la 3.000 lei.

Este vizibil că, în România, salariul minim a avut două caracteristici: o creștere agresivă și o diversificare pe ramuri și în funcție de studiile angajatului. În aparență, aceste evoluții au fost pozitive, dar în realitate ceea ce s-a întâmplat cu salariul minim a adus o presiune continuă asupra companiilor mici și mijlocii. Creșterea salariilor minime a însemnat și o creștere a costurilor. În ultimă instanță, companiile au absorbit creșterea cheltuielilor cu forța de muncă fie prin reducerea profiturilor, fie prin scumpirea produselor.

Desigur, România este o țară relativ atipică. Nu sunt multe state în Uniunea Europeană în această situație, respectiv care să aibă un număr foarte mare de angajați cu salarii minime. Este, de fapt, simptomul unei economii care produce valoare adăugată scăzută.

Dar, lucrurile se vor complica și mai mult. Există deja un proiect de lege, contestat la Curtea Constituțională, care poate da o lovitură grea companiilor private. Proiectul de lege prevede o diferențiere salarială în funcție de studii: liceale, cu școală postliceală, maiștri, studii superioare de scurtă durată, de lungă durată, cu masterat sau cu doctorat. Un adevărat mecanism deloc simplu.

Cu precizarea că angajații cu studii superioare de lungă durată ar trebui să ajungă la un salariu de 3.791 lei, cu 60% mai mult decât acum. Este limpede că o astfel de lege va scoate din piață multe IMM-uri, care nu vor putea plăti salarii atât de mari. Sau va duce o parte dintre angajați în zona „gri” sau „neagră” a economiei.

 

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.

Salariul minim. O lege care poate „îngropa” multe IMM-uri și care poate crește munca „la negru”