„Căpșunari” și „șparangheliști”. Între adevăr și manipulare. Ce este de făcut?

strawberry-260687_1280.jpg

Situația muncitorilor români sezonieri a devenit o problemă europeană.
Situația muncitorilor români sezonieri a devenit o problemă europeană.
Image source: 
Pixabay (ilustrație)

Subiectul muncitorilor sezonieri români a inflamat spiritele. Este o temă reală, dar care a fost speculată din mai multe puncte de vedere, inclusiv politic și populist. Un bun exemplu, în acest sens, a fost acela că unele televiziuni românești au prezentat imagini cu șiruri întregi de muncitori, care însă erau filmate în urmă cu câțiva ani. Evident, difuzarea lor într-un moment de pandemie a șocat opinia publică.

Subiectul este, într-adevăr, suculent. Adică, oferă multe unghiuri de abordare pentru că poate îmbina foarte ușor adevărul cu speculația și exagerarea cu situația reală.

Tema muncitorilor sezonieri este însă complicată. Ea poate fi „desfăcută” în mai multe straturi. În primul rând, problema muncitorilor sezonieri, români, bulgari sau polonezi, este veche. Să ne aducem aminte doar de muncitorii români care lucrau în Italia, în urmă cu câțiva ani, în condiții absolut ilegale. Oricine, demnitar sau politician, ar fi putut să afle condițiile grele în care unii dintre muncitorii români locuiau și munceau în afara țării. Acum, tema s-a inflamat pe fondul pandemiei de coronavirus.

În al doilea rând, avalanșa de știri nu reușește să clarifice modul în care funcționează sistemul. Știm că există contracte, unele în limba română, altele în germană, unele semnate în țară, altele la marginea tarlalei, la fermă. În același timp, este destul de clar că foarte puțini dintre muncitorii români citesc contractele înainte de a le semna, un obicei care, de altfel, este răspândit în rândul consumatorilor români.

De asemenea, este neclar sistemul de intermediari. Nu știm dacă aceste companii de recrutare sunt românești sau germane, dacă sunt semnatare în mod direct a contractelor cu fermele sau doar subcontractori și mai ales nu știm dacă aceste firme își asumă vreo responsabilitate pentru respectarea condițiilor de lucru și a plății.

La fel de neclare sunt și prevederile contractuale privind transportul. Astfel, au existat lucrători care au acuzat public faptul că sunt obligați să plătească o sumă de bani în contul cheltuielilor de transport, ceea ce arată că există o situație litigioasă pe această temă.

Desigur, toate aceste „puncte fierbinți” sunt neclare pentru opinia publică, dar ele se puteau controla și clarifica de către instituțiile statului care au o astfel de abilitare.

În al treilea rând, este vorba despre legislația muncii la nivel european. Desigur, principiul este clar: muncitorii români sunt cetățeni europeni, deci li se aplică normele specifice. Întrebările sunt: au fost respectate regulile europene privind condițiile de muncă și de plată? Și, în plus: cine trebuia să constate încălcarea legislației?

Scandalul muncitorilor sezonieri români a căpătat o anvergură europeană. Politicienii germani își pun problema schimbării unor prevederi legale care privesc acest domeniu. Este insuficient. Pentru a rezolva „ghemul” complicat de probleme, România trebuie să urce tema la nivel european. Să facă acest lucru cu profesionalism și corectitudine.

Este absolut evident că regulile și instituțiile europene și naționale, în materie de lucrători sezonieri, trebuie schimbate. O analogie se poate face cu binecunoscuta legislație europeană din domeniul transportului, așa-numitele pachete de mobilitate. Prin aceste reguli, se impune, de exemplu, firmelor românești să își plătească angajații care lucrează o perioadă în Europa de Vest la nivelul din aceste țări și să aibă aceleași condiții de lucru. Aplicând acest principiu, muncitorii sezonieri trebuie să aibă condiții de lucru și de plată la nivelul statului în care lucrează.

Așadar, România trebuie să transforme problema muncitorilor sezonieri într-una europeană inițiind schimbarea legislației specifice. Altfel, subiectul va rămâne la nivel de confruntări politice autohtone fără niciun fel de relevanță pentru românii care lucrează ca sezonieri în Europa.

 

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.

„Căpșunari” și „șparangheliști”. Între adevăr și manipulare. Ce este de făcut?