Cum va evolua economia? Profesorul Adrian Mitroi: Prețurile nu vor crește, dar nici salariile. E un purgatoriu necesar

România se va confrunta cel mai probabil cu o scădere a prețurilor, dar și cu o stagnare a salariilor. Predicția a fost formulată la RFI de prefesorul în economie Adrian Mitroi. El mai spune că Guvernul trebuie să rămână activ în acest an pentru a preveni o criză economică serioasă.

Adrian Mitroi: Măsurile luate au avut meritul de a aplatiza un pic acest impact al unei crize nemaivăzute până acum și pentru care nu am fost pregătiți. Ce lipsește până acum și cred că măcar pentru partea a doua a măsurilor este important trebuie un alt gen de măsuri care să fie mai puțin țintite spre efectele imediate ale crizei și să fie țintite spre ceea ce se întâmplă în industriile cele mai expuse la ceea ce se va întâmpla după această criză sanitară, industriile care vor rămâne foarte puternic afectate de criză. Mă refer la horeca, industriile auto. Sistemul bancar la momentul acesta finanțează în general firme cu potențial ridicat, firme care au capacitatea să ofere garanții. Noi trebuie să ajutăm la nivel guvernamentale exact genul celălat de firme, noile afaceri care se vor dezvolta post criză.

Cred că trebuie o altă abordare, mai orientată spre creștere și mai puțin conservatoare ca și până acum. În concluzie, măsurile au fost potrivite și absolut necesare. Banii au ajuns un pic cam târziu, mai ales în buzunarul oamenilor. Îmi place mult acest concept al banilor care trebuie să ajungă imediat. Oamenii se găsesc într-o presiune psihologică. Au fost două luni foarte dificile. Sunt multe lucruri de plătit. Facturile au venit la scadență. Sunt și multe IMM-uri care și-au dereglat complet fluxul de afaceri. Erau, probabil, oricum pe muchie și înainte, greu bancabile. Companiile acelea nu vor mai fi după criză. Ce facem cu antreprenorii aceia care au idei în continuare viabile economic și trebuie ajutați un pic?

Reporter: Domnule profesor, sectorul investițiilor credeți că este un pic neglijat și poate ar trebui prioritizat? 

A.M: Aveți dreptate, dar nu putem să îl prioritizăm. Avem un deficit bugetar rezonabil. Și pe mine m-a surprins. Avem și o creștere economică. Eu am alte așteptări despre creșterea economică. Ea va fi undeva în domeniul negativ, dar asta este. Nu avem ce face. Nu avem loc de investiții în acest moment. Am ajutat foarte mult deficitul bugetar pentru a fi finanțabili pe piață, să nu avem nevoie de alte finanțări instituționale și complicate, atât timp cât ne finanțăm bine pe piață și marele împrumutator, ca să spun așa, de ultimă instanță, a fost ministerul de finanțe. Ăsta a fost probabil lucrul cel mai bun. Așa au făcut toate marile ministere de finanțe din toată lumea, inclusiv băncile centrale. Noi avem o bancă centrală mai reticentă, mai conservatoare, puțin dispusă la măsuri neclasice, cele de achiziție directă a titulurilor de deficit guvernamental. A făcut-o și o face mai timid. Asta înseamnă că guvernul emite în continuare, iar datoria publică va crește. Din fericire este sustenabilă, mai ales în termen de cost al datoriei.

Rep: Restabilirea unei relații cu Fondul Monetar Internațional vi s-ar părea o idee care s-ar impune în perioada următoare?

A.M: Credeam acum ceva vreme asta. La momentul ăsta nu. Mi se pare în economia mondială efectul teribil al determinării cu care marile economii, prin intermediul marilor bănci centrale, sumele cu care au finanțat sunt de ordinul a 40% - 50% în America de Nord, în Europa ceva mai puțin, 27% - 30% din produsul intern brut. Închipuiți-vă că această sumă se află sub formă de deficit monetizat în piață. Ajutorul pe care îl dă o bancă centrală, contribuind ca și jucător pe această piață, pe care îl dă direct marilor guverne, acești bani trebuiesc și vor merge undeva în prețul activelor. După părerea mea nu vom avea o inflație. Mai degrabă, vom avea un ușor proces de „dezinflație”. Cele două componente, salarii și prețul activelor, nu vor crește substanțial. Aveam această stare de îngrijorare investițională de care spuneați, deși există foarte multă lichiditate pe piață. Însă, din punct de vedere structural trebuie să recunoaștem că nici economia românească nu este pregătită, suficient de elastică și agilă pentru ceea ce înseamnă economia post criză. Din fericire avem sufiecientă forță de muncă, antreprenorii despre care vorbeam mai devreme, mulți dintre ei cu afacerile închise de drama crizei, dar care sunt convins că își vor regăsi (drumul), dacă au și un guvern îngăduitor, cum a făcut un bine până acum cu amânarea taxelor și impozitelor. Guvernul își permite să împrumute foarte mult. Dacă nu împrumută populația, firmele sau banca centrală, rămâne (guvernul). Cineva trebuie să fie marele împrumutător. La noi este guvernul.

Rep: Cum vedeți din punct de vedere economic anul 2020? Cât de complicate vor fi lucrurile?

A.M: Nu sunt complicate. Nu sunt adeptul acestui V despre care se vorbește. Știu că o parte din analiști își doresc acest V.

Rep: Criza în V, la asta vă referiți, cu o cădere abruptă și o revenire la fel de abruptă...

A.M: Nu vom mai reveni. Va avea alt format alfabetic. Toți analiștii vorbesc peste tot de alt format decât de V. Dar trebuie să înțelegem că este firesc și normal. Trecem printr-un purgatoriu necesar. Atât cheltuielile guvernamentale, cât și toate așezările de modele de bussines vor fi ușor modificate de această criză, pentru unii mai mult, pentru alții mai puțin. Există și o parte bună. Am ieșit mai ușor decât am crezut. Însă trebuie să avem grijă. Economic nu vom fi ce am fost și va lua destul de mult până vom intra în cinetica economică pe care am văzut-o și care era până acum câteva luni. Ar fi echilibrate în așteptările pentru acest an.

Prefesorul în economie Adrian Mitroi, despre criza economică