”Obligațiuni-corona” pentru relansarea economiei europene?

lagarde.png

Președinta Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, le-a cerut miniștrilor finanțelor din zona euro să ia în considerare în mod serios lansarea așa-numitor Coronabonduri
Image source: 
Twitter/Christine Lagarde

Aflăm de pe fluxurile marilor agenții de presă că președinta Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, le-a cerut miniștrilor finanțelor din zona euro să ia în considerare în mod serios lansarea așa-numitor Coronabonduri.

Acestea sunt obligaţiuni în euro, emise în comun de guverne pentru a ajuta țările din zona euro să se refacă economic după pandemia de coronavirus. Mecanismul s-ar adăuga celor 750 de miliarde de euro disponibilizate deja de banca centrală, ca răspuns la criză.

Cererea Christinei Lagarde vine într-un moment de presiune crescândă în Europa, aflată în căutare de noi modalități de atenuare a impactului economic al crizei.

Nouă state europene le-au cerut deja omologilor lor din UE să emită aceste obligațiuni-corona, care ar combina valori mobiliare din diferite țări. Este vorba despre Italia, Franța, Belgia, Grecia, Portugalia, Spania, Irlanda, Slovenia și Luxemburg.

Într-o scrisoare comună adresată președintelui Consiliului European, Charles Michel, liderii celor nouă susțin că UE trebuie „să elaboreze un instrument de creanță comun emis de o instituție europeană pentru a strânge fonduri din piață pe aceeași bază și în beneficiile tuturor membrilor “.

Liderii mai susțin că această acțiune ar asigura „o finanțare stabilă pe termen lung pentru politicile necesare pentru a combate daunele cauzate de această pandemie”.

"Trebuie să recunoaștem gravitatea situației și necesitatea unei acțiuni suplimentare pentru a sprijini economiile noastre", au declarat miercuri șefii de state, în scrisoarea despre care relatează presa internațională.

Problema este că obligațiunile comune în euro reprezintă o temă controversată care a mai divizat regiunea și în timpul crizei financiare și a datoriilor din 2008-2012. Și atunci economiile mai vulnerabile din zona euro au cerut emiterea de bonduri comune, dar s-au lovit de refuzul grupului conservator - Germania, Olanda, Austria.

Economiile nordice, mai stabile și care au trecut mai ușor prin criza financiară, au fost reticente în a emite datorii împreună cu state fragile, precum Italia, Grecia, Spania sau Portugalia.

Până la urmă, zona euro a fost salvată, dar nu prin emiterea de obligațiuni comune, ci grație așa-numitului ”zid de foc” al Băncii Centrale Europene, care a injectat sute și sute de miliarde de euro în sistemul bancar și în achiziționarea de bonduri emise de statele datoare.

Vor fi depășite, de data aceasta, reticențele încă prezente la Berlin dar și în alte capitale? Ar fi câteva argumente. Primul, chiar presiunea din partea președintei Băncii Centrale Europene, care indică măcar faptul că instituția este pregătită pentru un astfel de pas.

Un al doilea argument este chiar o anumită flexibilitate arătată de cancelara Merkel în domeniul bugetar, o îndepărtare de la rigiditatea manifestată până acum.

În sfârșit, faptul că aceste produse financiare sunt botezate Coronabonduri și nu Euroboduri pare să indice tocmai caracterul excepțional și irepetabil al operațiunii. Ceea ce ar mai putea reduce din temeri.

Oricum, ar fi o premieră la nivelul zonei euro și rămâne de văzut dacă și un precedent.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

Eurocronica din 26 martie 2020