Economia în vremuri de criză politică

guvern.jpg

Image source: 
site-ul Guvernului României

Căderea guvernului Orban duce spectrul politic spre necunoscut. Este dificil de spus acum dacă zona politică se va îndrepta către alegeri parlamentare anticipate sau la termen sau dacă va exista rapid un guvern cu susținere majoritară în Parlament.

Dincolo de evoluțiile de pe scena politică, economia funcționează. În felul și în ritmul ei. Este de așteptat ca, până la clarificarea situației politice, guvernul să facă doar o administrare curentă a economiei. Fără reforme și fără măsuri de restructurare semnificative.

Economia privată va produce din inerție, cea de stat va fi în așteptare pentru a-și găsi liderii și obiectivele. Acum, se poate vedea cât de binevenită a fost adoptarea bugetului de stat la sfârșitul anului trecut. Măcar economia are un buget pe baza căruia poate să funcționeze, chiar dacă motoarele nu vor fi turate la maximum.

Dar, situația administrației va duce la amânarea pe termen nedefinit a unor decizii deloc simple. De exemplu, anul acesta ar trebui să fie demarate o serie de reforme. Restructurarea ANAF ar fi trebuit să înceapă urgent, iar ministrul Cîțu a avut ideea de a impulsiona procesul de informatizare a fiscului prin aducerea temei în fața Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Este clar că restructurarea ANAF va întârzia.

O temă complicată rămâne cea a majorării pensiilor. Membrii ai guvernului Orban au declarat în ultima perioadă că în buget sunt incluse fondurile necesare măririi pensiilor, dar mai rămâne ca economia să funcționeze la nivelul așteptat. Cu alte cuvinte, mai este nevoie ca veniturile prognozate în buget să se și încaseze. Arhitectura politică va întări sau va slăbi determinarea unui viitor Executiv pentru aplicarea legii pensiilor.

Va fi interesant de văzut felul în care va performa economia privată în condițiile unei crize politice, dacă starea de incertitudine va dura mai multe luni. De fapt, după mult timp, sectorul economic privat va fi pus în situația de a funcționa fără ca guvernul să ia decizii majore. Ceea ce, până la un punct, poate fi bine.

Problemele vin însă în ceea ce privește reformarea administrației. Restructurarea demarată de guvernul Orban nu a fost decât un timid început. Reducerea numărului de ministere este corectă, dar la nivelul scăderii cheltuielilor bugetare este insignifiantă. Ar fi trebuit să urmeze o restructurare serioasă a sectorului public, a agențiilor și instituțiilor statului. Este clar că restructurarea sau modernizarea administrației este blocată, cel puțin până la alegerile generale, anticipate sau la termen.

Anul acesta nu va fi deloc simplu din punct de vedere bugetar. România și-a asumat prin buget un deficit de 3,6% din PIB, care va trebui să fie bine administrat. În acest sens, este nevoie ca de aer ca datele bugetare, în special cele privind veniturile, să se realizeze, pentru ca bugetul să nu aibă devieri și mai mari.

În ceea ce privește investițiile publice, de la infrastructură la exploatarea resurselor energetice din Marea Neagră, vor fi amânate până la clarificarea situației politice. Totodată, Uniunea Europeană se pregătește, de anul viitor, să implementeze pactul verde. Acesta are nevoie de strategii, de proiecte și de instrumente financiare, deci de o administrație implicată. Ceea ce, deocamdată, nu este cazul.

Nici situația companiilor de stat nu este limpede. Guvernul Orban a apucat să facă o serie de schimbări la nivelul conducerilor acestor firme, dar mutările nu sunt suficiente. Este nevoie ca firmele de stat să devină performante.

Suntem în fața unui test. Economia privată va funcționa, pentru o perioadă mai lungă sau mai scurtă, fără chingi administrative, iar administrația fără presiune politică. Cum vor performa, rămâne de văzut.

 

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.