Ceva se întâmplă cu deficitul comercial al României

deficit.jpg

Datele privind deficitul comercial pe primele 11 luni ale anului trecut arată o serie de transformări ale economiei românești.
Image source: 
Pixabay (Ilustrație)

Datele statistice privind deficitul comercial al economiei românești au mai făcut un pas. A fost publicată evoluția pe primele 11 luni ale anului trecut.

Există o singură veste pe jumătate bună. Și anume aceea că în luna noiembrie 2019 dinamica exporturilor a fost mai bună decât cea a importurilor. Adică, mai precis, exporturile au crescut cu un procent față de luna noiembrie 2018, în timp ce importurile au scăzut față de aceeași perioadă a anului precedent cu un fragil 0,1%.

Este totuși o „rara avis”, o raritate, pentru evoluția balanței comerciale, pentru că de foarte mult timp creșterea importurilor depășește cu mult ritmul de creștere al exporturilor.

Să nu ne bucurăm prea devreme. Este, de altfel, greu de spus dacă suntem în fața unei simple conjuncturi sau dacă tendința firavă de creștere mai rapidă a exporturilor decât importurile va continua și în următoarele luni. În orice caz, evoluția merită măcar semnalată.

Să ne întoarcem, însă, la problemele mari ale balanței comerciale a economiei românești. Ele sunt destul de multe și destul de complicate.

În primul rând, deficitul comercial în primele 11 luni ale anului 2019 continuă să crească. A atins deja niveluri record pentru ultimii ani. Este vorba despre un deficit de 15,5 miliarde euro, cu 2,1 miliarde euro mai mult decât în anul precedent. Adică, deficitul comercial a crescut cu 15%.

Pentru a face o comparație să spunem că în primele 11 luni ale anului trecut exporturile au crescut cu 1,7%, iar importurile cu 4,1%, față de aceeași perioadă a anului precedent. Sunt cifre care spulberă micul entuziasm al tendinței din luna noiembrie 2019 de creștere mai rapidă a exporturilor decât importurile.

O a doua problemă este că deficitul balanței comerciale a devenit deja acut în anumite sectoare ale economiei românești, iar, mai complicat, sectoarele care până acum aveau un nivel înalt al excedentului, în acest moment se află pe o pantă descedentă.

Concret, este vorba despre industria auto care se află în pierdere de viteză: excedentul comercial a fost, în noiembrie 2019, de 572 milioane euro, după ce în septembrie era de 866 milioane euro. Să fie oare conjunctural?

Iată și sectoarele cu cele mai mari deficite: produsele chimice au un deficit de 7,6 miliarde euro și produsele agroalimentare care au ajuns la un nivel de 1,7 miliarde euro.

Sectoarele economice de producere a băuturilor și tutunului au un excedent de 364 milioane euro, ceea ce devine interesant pentru că aceste industrii se apropie de sectorul auto, în materie de comerț internațional cu bunuri și mărfuri. Deci, se poate spune că sunt industrii, respectiv cele de producere a băuturilor și a alcoolului, care s-au consolidat semnificativ pe piața internațională.

Este o problemă de structură economică. România produce foarte puține mărfuri în industria chimică și, de asemenea, importă tot mai multe produse agroalimentare. De altfel, în acest domeniu, Ministerul Agriculturii își propune să crească gradul de procesare a materiilor prime agricole în țară. Numai că reprezentanții industriei alimentare susțin că nu fabricile de procesare lipsesc, ci o mai bună structurare a liniilor de finanțare, inclusiv fonduri europene, pentru aceste industrii.

În concluzie, balanța comercială ne arată o serie de ajustări ale economiei reale. Nu spectaculoase, nu totdeauna pozitive, dar transformări există.

 

 

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.

Ceva se întâmplă cu deficitul comercial al României (AUDIO)