Câți sunt și unde lucrează angajații plătiți cu salariul minim, care sunt ramurile cele mai profitabile

Recent, Guvernul a prezentat un studiu referitor la stabilirea salariului minim. De la început trebuie spus că este salutar faptul că, în sfârșit, un Executiv își bazează decizia pe un studiu de impact. Iar analiza este destul de interesantă.

Dincolo de scenariile care privesc salariul minim, sunt în analiza aferentă o serie de date care nu apar în raportările statistice în mod curent.

Așadar, ce descoperim în studiul cu privire la stabilirea salariului minim? Prima informație este legată de ponderea salariului minim în salariul mediu pe economie. Este un raport care ne arată echilibrul care există între salariile cele mai mici și cele medii din economie.

În perioada 2014-2019, ponderea salariului minim în salariul mediu a crescut de la 37% la 41%. Explicația măririi ponderii este legată de creșterea agresivă a salariului minim în ultimii șase ani.

Mai interesante sunt cifrele privind sectorul public și cel privat. Astfel, ponderea salariului minim în cel mediu este de 31%, în sectorul public, și de 44,8%, în mediul privat. Traduse, aceste cifre ne reconfirmă un fapt deja cunoscut și anume acela că salariile din sectorul bugetar sunt mai mari decât cele din mediul privat cu aproximativ 13%. Este o anomalie a economiei românești care s-a acutizat în ultimii ani. Cu încă o precizare pe această temă, diferența dintre salariul minim-salariul mediu era în anul 2014 de numai 4,6%.

O altă informație utilă, prezentată în studiu, arată că în România sunt aproximativ 1.370.000 de angajați care lucrează cu salariul minim, ceea ce reprezintă 24% din numărul total de salariați care ajunge la aproximativ 5.631.000. Din acest punct de vedere, România este printre statele europene cu cel mai mare procentaj de angajați cu salariul minim. Fenomenul a fost interesant, pentru că urcarea repetată a salariului minim nu a dus la scăderea numărului de angajați plătiți cu un venit minim pe economie. Dimpotrivă.

Analiza guvernului ne arată și care sunt sectoarele în care se concentrează cei mulți angajați cu salariul minim. Este vorba despre comerțul cu amănuntul, comerțul cu ridicata, cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete, plus transportul prin conducte. Împreună cele trei sectoare adună aproape o treime din angajații cu salariul minim. Este oarecum surprinzător că în această categorie intră și sectorul de transport prin conducte, care face parte din ramurile care au un caracter monopolist pe piață.

Studiul Guvernului aduce și o analiză privind profitabilitatea ramurilor economice din România, aferentă anului trecut. Iată concluziile. Există patru industrii cu un minus masiv în ceea ce privește profitabilitatea: extracția minereurilor metalifere, -81%, extracția cărbunelui, -11%, transporturile aeriene, -10% și fabricarea produselor de cocserie, cu -1%. Din acest grup de sectoare, surprinde prezența industriei de transporturi aeriene, dar poate exista suspiciunea că bilanțul ramurii este tras în jos de Tarom.

Media ratei profitabilității pe economie este de 6,3%. În preajma acestei valori se află sectorul de poștă și curierat (5,8%) și cel de cercetare-dezvoltare, 7,2%.

Există și o serie de industrii performante, cu randamente de invidiat. Este vorba despre tranzacțiile imobiliare, cu o profitabilitate de 27%, activitățile juridice și de contabilitate au o rată a profitului de 27%, industria de asigurare, reasigurare și a fondurilor private are o profitabilitate de 26%.

În concluzie, studiul privind salariul minim depășește acest cadru. Analiza guvernamentală arată sectoarele vulnerabile la creșterea salariului minim, dar și industrii profitabile, unele având randamente cu două cifre. Este un prim domeniu al analizei și nu ne rămâne decât să sperăm că anul viitor vom vedea multe decizii fundamentate pe baza unor studii serioase.

 

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.