Iohannis vs. Dăncilă sau lupta dintre reformă și status-quo

iohannis_dancila.jpg

Image source: 
gov.ro (arhivă)

Atunci când vine vorba de economie, întrebarea care apare totdeauna este: „ce poate face președintele în ceea ce privește deciziile economice?”. Desigur, administrarea curentă este la îndemâna Executivului. Dar, președintele țării poate impune o viziune, un tip de politică economică. Bineînțeles, dacă există un guvern de aceeași orientare politică.

În pofida faptului că funcția prezidențială are atribuții economice constituționale limitate, viziunile economice se pot identifica în programele candidaților la președinție.

Astfel, programul lui Klaus Iohannis are cele mai clare direcții privind economia românească în context european. De altfel, programul „România normală” pleacă de la specificarea că România face parte din Europa valorilor democratice. Precizarea nu pare importantă, dar este esențială, întrucât în ultimii ani, am asistat la situații în care oameni politici sau forțe politice au avut abordări antieuropene sau aflate la granița cu acestea. De aceea, raportarea la valorile europene este esențială pentru societatea și economia românească.

Programul lui Klaus Iohannis include explicit ideea unui audit al situației actuale a instituțiilor nefuncționale ale statului. Este o idee preluată parțial și de actualul guvern, care însă privește, în primă instanță, auditul instituțiilor publice ca pe o evaluare a situației instituțiilor și bugetului la momentul preluării guvernării.

Tema auditului public cuprins în programul candidaturii lui Klaus Iohannis este mai complexă, respectiv se referă la o analiză a instituțiilor publice care să aibă ca rezultat modernizarea și așezarea pe fundamente corecte a administrației, care să ducă la o refacere a credibilității autorităților publice. Este un proces care, evident, are nevoie de o perioadă mai lungă de timp pentru a se realiza.

Programul „România normală” oferă și soluțiile pentru îndeplinirea obiectivelor de politică economică. Este vorba despre investiții, exporturi, inovare și spirit antreprenorial. În programul candidatului Iohannis sunt asumate schimbări de structură ale economiei românești, schimbări care se bazează pe conceptul de „Industrializare 4.0”, pe modernizare bazată pe investiții în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor, pe infrastructură și pe securitatea energetică.

Desigur, pot părea doar declarații de intenții. Dar, ele pot fi transpuse în realitate prin politici economice adecvate. Cel mai recent exemplu poate fi acela al ratării licitației, anul acesta, pentru licențele 5G.

Există un paragraf esențial din programul lui Klaus Iohannis care arată astfel: „România prosperă înseamnă dezvoltare economică sănătoasă și durabilă, bazată pe stabilitate, politici responsabile și predictibile, investiţii semnificative, echilibre consolidate, finanţe publice sustenabile, și mai ales pe libertate antreprenorială. O astfel de Românie nu permite ca oamenii să fie expuși minciunii economice și iluziilor statistice, prin care se rostogolește către generaţiile viitoare nota de plată a unor politici populiste”. Este evidentă trimiterea la ceea ce s-a întâmplat în ultimii trei ani în economia românească.

În ceea ce privește programul candidatului Viorica Dăncilă, există și aici o serie de teme economice cu accent pe stângă politică. Formulările sunt destul de clare. Viorica Dăncilă vorbește despre incluziune socială reală, despre faptul că toți românii trebuie să se bucure de dezvoltarea țării și susține că va promova performanța economică în tandem cu cea socială. De asemenea, programul Vioricăi Dăncilă și intervențiile candidatei sunt legate foarte des de tema austerității și de pericolul ca forțe politice de dreapta să reducă pensiile și salarii. Este o „sperietoare politică” des folosită care este posibil să își fi pierdut din forță și din impactul asupra alegătorilor. Dar acest lucru trebuie desigur confirmat de realitate.

Cert este că intrarea Vioricăi Dăncilă în turul doi al alegerilor prezidențiale va face ca elanul reformator al guvernului Orban să fie mult atenuat. Cel puțin pentru următoarele două săptămâni până la votul final pentru funcția de președinte al României. De aceea, este foarte probabil că nu vom avea răspunsuri clare privind bugetul de anul viitor în special în ceea ce privește creșterile de pensii și salarii din anul 2020.

 

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.

 

 

 

Iohannis vs. Dăncilă sau lupta dintre reformă și status-quo (AUDIO)