În orice caz, ministrul finanțelor ar trebui să se întâlnească urgent cu reprezentanții Comisiei Europene pentru a clarifica situația deficitului bugetar de anul acesta până în 2021.

În altă ordine de idei, recent, Banca Națională, prin Consiliul de adminstrație, a decis menținerea ratei de dobândă de politică monetară la 2,5% pe an. Nimic schimbat până aici. Dar, dincolo de decizia BNR este interesant de văzut pulsul economiei românești transmis de către banca centrală prin comunicatul atașat deciziei Consiliului de administrație.

Astfel, prima constatare este că în luna septembrie, inflația a scăzut. În ritm anual, rata inflației coboară de la 3,9%, în august, la 3,5%, în septembrie. Motivul acestei scăderi este legat de scăderea prețurilor la produsele alimentare și la combustibili.

În același timp, în trimestrul al doilea, creșterea economică a cunoscut o decelerare, de la 5%, în primul trimestru, la 4,4%, în cel de al doilea. De unde vine creșterea ? Contribuția majoritară este în continuare de la consumul gospodăriilor populației. Investițiile au și ele un aport pozitiv la produsul intern după ce au încheiat anul trecut cu o contribuție negativă. Totodată, diferența dintre exporturi și importuri, care determină o contribuție negativă asupra creșterii economice s-a temeperat față de anul trecut. Deficitul de balanță comercială rămâne în continuare substanțial, dar și-a mai atenuat creșterea în comparație cu anul trecut.

În lunile iulie și august, economia a avut evoluții mixte, după cum se exprimă banca centrală. Adică, a existat o creștere a consumului, sectorul construcțiilor a crescut, în timp ce producția industrială transmite semne îngrijorătoare, în sensul că există o contracție care se adâncește, în special în ceea ce privește industria prelucrătoare.

Totodată, creditul acordat sectorului privat a încetinit, la 7,7%, iar la nivelul trimestrului trei creditul este în ușoară creștere, cu 7,9% față de 7,5%, în trimestrul anterior. Ponderea creditelor în lei a continuat să crească ajungând exact la două treimi din totalul creditelor, 66%, față de un minim de 35%, în luna mai a anului 2012.

Este adevărat că această evoluție a fost pilotată și de Banca Națională, care prin măsuri administrative a făcut băncile și clienții acestora să se orienteze către creditele în lei. Butada este deja cunoscută și anume „împrumută-te în moneda în care câștigi salariul”, dar aplicarea ei a fost ajutată și de o serie de decizii ale BNR care au dus la restricționarea creditului în valută. Interesant este că dacă împrumuturile în valută au scăzut ca procentaj din total credite, fapt altfel sănătos pentru economie, există o bancă de top care nu mai face depozite de la populație în euro și dolari. Probabil motivul este legat de faptul că nu mai plasează atât de multă valută în credite.

Raportul BNR arată și riscurile viitoare care există asupra inflației. Ele vin, bineînțeles, de la politica fiscală și cea de venituri în contextul calendarului electoral. Aceasta este exprimarea din comunicatul BNR, dar este de văzut dacă noul guvern va aduce ajustări politicii fiscale și celei de venituri, respectiv legii pensiilor și celei de salarizare unitară. Dar, dacă ne întoarcem la prognoza de deficit bugetar a Comisiei Europene, de 6,1% din PIB în anul 2021, putem spune că nu există provocare mai mare ca reducerea deficitului bugetar.

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.