Salarii bugetare mai mari, pensii mai mari. Mai rezistă bugetul?

domino.jpg

Salarii bugetare mai mari, pensii mai mari. Mai rezistă bugetul?
Salarii bugetare mai mari, pensii mai mari. Mai rezistă bugetul?
Image source: 
Pixabay (ilustrație)

Cu deja tradiționala întârziere, Ministerul Finanțelor a publicat datele bugetare pe primele opt luni ale acestui an. Execuția bugetară, cum este numită în termeni tehnici, ne arată o creștere la opt luni a deficitului bugetar, până la 2,13% din produsul intern brut, adică aproximativ 22 miliarde lei, ceea ce înseamnă aproximativ 4,7 miliarde euro. Anul trecut, în aceeși perioadă, defcitul bugetar era de 1,54% din PIB, adică 14,5 miliarde lei. În primele șapte luni ale acestui an, deficitul bugetar era de 1,76% din PIB, adică în termeni nominali, de aproximativ 18 miliarde lei.

Este clar că deficitul, cu orice l-am compara, cu luna trecută sau cu anul trecut, este în creștere. Ceea ce îi face pe unii analiști să aibă dubii serioase că deficitul bugetar va putea fi menținut anul acesta la sub 3% din PIB.

De altfel, Ionuț Dumitru, fostul președinte al Consiliului fiscal, atrage atenția asupra unor probleme cu care se confruntă bugetul de stat. Prima dintre ele este diferența dintre sumele înscrise în buget ce urmează a fi încasate din TVA și cele efectiv colectate. Astfel, pe primele opt luni ale anului, încasările din TVA sunt de aproximativ 41 miliarde lei, cu o creștere cu 11% față de anul trecut. Ținta bugetară pentru acest an este de 69,7 miliarde lei, cu o creștere cu 17% față de anul trecut.

Într-o logică pur matematică, este ușor de observat că sunt șanse mari ca veniturile din TVA prognozate în buget să nu fie atinse, deci scepticismul analiștilor financiari este întemeiat.

Veniturile din TVA sunt esențiale, pentru că reprezintă cea mai importantă sursă bugetară în materie de taxe și impozite, iar o ratare a țintei de încasări atrage după sine nevoia de a ajusta corespunzător și cheltuielile.

În al doilea rând, afirmă Ionuț Dumitru, salariile bugetare vor ajunge la 12% din PIB, prin aplicarea legii de salarizare unitară, peste media europeană, care este de 10% din produsul intern brut. Este clar mesajul: România, o țară care a construit doar o mică parte din infrastructura rutieră și feroviară de care are nevoie, se grăbește să depășească media europeană a salariilor bugetare. Este, evident, hazardat.

Toate motivele pe care le auzim repetate, și anume că medicii și profesorii merită salarii mai mari, că plecarea forței de muncă se poate opri doar prin creșterea veniturilor, toate aceste motive nu sunt rezonabile la nivel macroeconomic, acolo unde dezechilibrele se văd foarte ușor.

La fel se întâmplă și cu creșterea pensiilor. La acest capitol situația este și mai complicată în următorii ani, când, conform legii, sunt prevăzute creșteri foarte mari, adică mai exact cu 40%, în anul 2020. Aceasta ar însemna o creștere a cheltuielilor cu pensiile de la 9% la 14% din PIB.

Din acest punct de vedere, afirmațiile sunt tranșante. Analiștii independenți sunt clari în a spune că bugetul nu poate plăti aceste pensii și salarii. Sunt tot mai mulți specialiști care se exprimă în acest sens. Să aducem doar o nuanță la această afirmație. Pensiile și salariile pot fi plătite de la buget. Dar, ele ajung să fie atât de mari încât practic pun în pericol capacitatea statului de a finanța alte cheltuieli esențiale precum investițiile publice, dobânzile la împrumuturi sau cheltuielile cu medicamente și echipamente medicale. Dacă se ia în calcul și încetinirea economiei, care este o realitate atât la nivel european, cât și pentru România, situația bugetului se poate complica și mai mult.

Deocamdată, în primele opt luni ale acestui an, cheltuielile de personal au ajuns la 68 miliarde lei, față de un nivel programat la 102 miliarde lei, pe întregul an. Din nou matematic, este posibil ca anul acesta guvernul să se poată încadra în cheltuielile de personal prognozate în buget, însă nu trebuie trecut peste faptul că în trei ani, 2017-2019, cheltuielile cu salariile bugetare s-au dublat.

Așadar, problemele bugetului se văd tot mai limpede. O pompare tot mai intensă a banilor publici spre pensii și salarii și sume tot mai puține rămase disponibile pentru investiții publice de anvergură.

 

Salarii bugetare mai mari, pensii mai mari. Mai rezistă bugetul?