40 de mii de străini lucrează în România. Cine îi protejează și de câți mai avem nevoie?

constructii_straini.jpg

Image source: 
pixabay.com

Aproape 40 de mii de cetățeni străini muncesc oficial în România, dublu față de cifra din 2012. Cei mai mulți angajați străini care lucrează la noi sunt turci, aproximativ 4.500. Din Vietnam, avem peste 3.800 de muncitori – centralizează  jurnaliștii de la wall-street.ro. Mai multe sectoare economice, de la turism la construcții, cer însă majorarea plafonului maxim de lucrători străini. Până la ce nivel? Răspunde Cristian Pârvan, reprezentantul oamenilor de afaceri autohtoni. 
   

 

Cristian Pârvan: Nu știe nimeni. Eu zic că trebuie făcut contingent cu contingent și pus să se răspundă la cererile firmelor. Firmele cheltuiesc ac să aducă acești oameni. Ca urmare, nu cer relațional, să li se dea și apoi văd ei. Ei cheltuiesc ca să aducă acești oameni.

Reporter: Dar e o problemă că nu știe nimeni, de la stat și autorități centrale, la oameni de afaceri?

C.P: Nu se poate generaliza. Sunt lucruri deosebite. Una este să aduci niște constructori cu un anumit nivel de calificare sau în Horeca sau în divertisment. De exemplu, vă duceți în Parcul Herăstrău la jocuri, la copii și o să vedeți că sunt numai din Nepal. Dar nu poți să aduci tot din Nepal specialiști în mașini cu comandă numerică. Noi am adus din India, de exemplu.

Rep: Cu alte cuvinte, dumneavoastră susțineți eliminarea oricărui plafon?

C.P: Da. Firmele își aduc în funcție de cât au nevoie. Apoi, haideți să ne uităm ce concluzii trag diverse țări europene. Germania spune că are nevoie de încă 140.000 pe lângă cei pe care îi asigură din Europa Centrală și de Est. Se știe că Germania este un absorbitor de forță de muncădin țările noi intrate în UE. Pe lângă ce pot să absoarbă și ce estimează ei că pot să absoarbă de aici, nici măcar ei nu își propun să folosească 100% bazinul european, cu consecințele de rigoare. Vezi alegerile din Brandenburg și Saxonia.

Rep: Oricum, Germania, ca și România, are un declin demografic accentuat. Probabil că acest import vizează și îmbunătățirea situației.

C.P: Evident. Nu atât îmbunătățirea, cât să facă față. Asta e.

Rep: Ca abordare, în opinia dumneavoastră, angajatorul care aduce lucrători din țări terțe trebuie să primească ceva facilități sau nu?

C.P: Nu poate să primească că e scandal Europa. Nici noi nu am făcut mare lucru, dar am propus și e o direcție nevalorificată decât de Germania, migranții ilegali prinși la graniță. Atunci, trebuie văzut din aceștia ilegali pe care îi ții pe banii românilor, să vezi ce poți să atragi pe piața forței de muncă. Dacă ai intrat ilegal, în loc să te condamn îți ofer loc de muncă pentru că te vrea firma cutare, dacă firma îl vrea și are competențe. Am spus că ar fi de gândit pentru statul omân nu numai să cheltuie cu aștia pe care îi bagă în lagăre până se decide ce face cu ei, ci să încerce să îi plaseze la muncă.

Rep: Au fost situații în care s-a dovedit că lucrătorii străini au fost exploatați de patronii români. A fost un caz celebru cu lucrători vietnamezi. Pe acești oameni cine îi protejează, până la urmă?

C.P: Nu tai pădurea pentru niște uscături. În primul rând, ei sunt o minoritate și la nivelul fiecărei firme li se știe soarta sau ce se întâmplă cu ei. Din varii motive se reacționează local. Nu cred că trebuie facem un caz din comportamentul abuziv al unei firme sau două. Nu se poate extrapola chestia asta.

Rep: Dar nu vedeți nevoia de întărire a protecție lor?

C.P: Nu. Avem un cod al muncii care trebuie respectat de toată lumea. Nu e nici mai bun nici mai rău pentru un străin decât pentru români.