Epoca deficitelor. România continuă să înregistereze deficite și datorii

deficit.png

Epoca deficitelor. România continuă să înregistereze deficite și datorii
Epoca deficitelor. România continuă să înregistereze deficite și datorii
Image source: 
pixabay.com

Comerțul internațional al României a oferit o surpriză în luna iunie. În sensul că pentru prima dată după foarte mult timp au scăzut atât exporturile (5,5%), cât și importurile (6,9%), față de luna iunie 2018. Nu s-a mai întâmplat acest lucru din iulie 2016.

Este doar o conjunctură. Mihai Ionescu, președintele executiv al Asociației Naționale a Exportatorilor și Importatorilor -ANEIR- a declarat la profit.ro că atât exporturile, cât și importurile vor reveni în zona de creștere, chiar din luna iulie a acestui an. Bineînțeles că ar fi ideal ca importurile să scadă, iar exporturile să își continuă creșterea. Ar fi prea frumos.

Deocamdată, președintele ANEIR afirmă, având datele pe luna iulie și din prima decadă a lunii august, că va reveni creșterea atât a exporturilor, cât și a importurilor.

Există chiar și o estimare a lui Mihai Ionescu în ceea ce privește deficitul comercial de la sfârșitul anului care va fi de aproximativ 17 miliarde euro.

Avem, așadar, un deficit în creștere. La jumătatea acestui an, deficitul comercial a ajuns la aproximativ 7,7 miliarde de euro, cu 1,3 miliarde de euro mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. O creștere cu 22%, ceea ce înseamnă un avans considerabil.

Ponderea pe zone a comerțului internațional nu s-a schimbat prea mult. Ca și în alți ani, comerțul cu statele Uniunii Europene reprezintă 77% în ceea ce privește exporturile și 75%, la importuri, restul fiind schimburile comerciale cu state din afara Uniunii Europene.

În ceea ce privește excedentul comercial, singurul capitol la care se înregistrează o evoluție solidă este cel al mașinilor și echipamentelor. În primele șase luni ale anului, industria auto, pentru că despre ea este vorba, a avut un excedent de 931 milioane de euro. La fel se întâmplă și cu produsele de tutun și băuturile, la acest capitol excedentul este minor, de 186 milioane de euro.

Mai există două domenii care aduc mai multă valută în economie decât scot și anume serviciile de tehnologia informației și transporturile internaționale.

În ceea ce privește mărfurile, cel mai mare nivel al deficitului este dat de produsele chimice și cele ale industriei alimentare. Deficitul de produse chimice este deja simptomatic. De câțiva ani, deja, cele mai mari deficite sunt înregistrate la acest capitol. De data aceasta, adică pe primele șase luni ale anului 2019, deficitul produselor chimice reprezintă trei sferturi din deficitul total.

Să adăugăm și deficitul balanței de plăți. Tot în perioada ianuarie-iunie, deficitul de cont curent a crescut cu 38% ajungând la 5,13 miliarde euro.

În același timp, datoria externă se află la jumătatea acestui an la 103 miliarde de euro, în creștere cu 4,2 miliarde de euro. Totodată, investițiile străine directe au avut o ușoară creștere anul acesta, de 2,3 miliarde euro, față de 1,7 miliarde euro, anul trecut.

Așadar, deficitele continuă să se majoreze. Este clar că evoluția este dată de cel puțin două elemente. Pe de o parte, este vorba despre politica fiscală. România a fost în situația în care a scăzut taxele și impozitele și a crescut salariile, în același timp. Efectul a fost că s-a pus gaz pe foc. Adică, a crescut cererea, deci consumul, fără ca oferta să fie pe măsura apetitului de consum.

Pe de altă parte, structura economiei rămâne aproape neschimbată. Nu reușește să acopere cererea internă în momentele de creștere economică, atunci când are loc și o expansiune a consumului. Adică, o creștere a consumului intern generează creșterea substanțială a importurilor. Este o problemă nerezolvată. Culmea este că domeniile sensibile sunt definite. Ar trebui făcut ceva la nivelul economiei reale pentru reducerea deficitului comercial la produse chimice și la produse alimentare. Simplu și clar. Doar că, de ani de zile, nu se întâmplă nimic.

 

Epoca deficitelor. România continuă să înregistereze deficite și datorii