Pericolele ce pândesc în spatele deficitului bugetar de amploare

deficit.jpg

Deficitul de cont curent crește. Balanța comercială are deficite majore. Sectorul serviciilor aduce bani în țară, dar insuficienți pentru a acoperi deficitul balanței comerciale.
Deficitul de cont curent crește. Balanța comercială are deficite majore. Sectorul serviciilor aduce bani în țară, dar insuficienți pentru a acoperi deficitul balanței comerciale.
Image source: 
pixabay.com

Ministerul Finanțelor a publicat datele bugetare pe primele cinci luni ale anului. Cifrele nu ne oferă prea multe motive de optimism. În continuare, cheltuielile depășesc creșterea veniturilor, iar dezechilibrele bugetare sunt extrem de prezente.

Efectul cheltuielilor exagerate se simte la nivelul deficitului bugetar. Acesta continuă să crească în ritm susținut ajungând la 14,7 miliarde lei, adică 1,4% din PIB. În acest ritm, deficitul pe întregul an ar putea să depășească 30 miliarde lei, ceea ce ar însemna un record absolut, dar negativ, al ultimilot 30 de ani.

Deficitul bugetar este, anul acesta, o mare problemă. Nu doar prin pericolul de a depăși nivelul de 3% din PIB al deficitului bugetar. Ci și prin volumul mare al împrumuturilor pe care statul este obligat să le realizeze pentru a acoperi deficitul bugetar.

Dacă analizăm proporțiile bugetare pe primele cinci luni ale anului, vom vedea că așa-numitele cheltuieli rigide, salariile bugetare plus pensiile, ajung la aproximativ 88 miliarde lei, ceea ce înseamnă 71% din totalul veniturilor. Cu alte cuvinte, aproape trei sferturi din veniturile bugetare sunt cheltuite pe salarii și pensii. Dacă adăugăm și cheltuielile cu bunuri și servicii și cele cu dobânzile vom avea imaginea a cât de puțin spațiu fiscal mai rămâne pentru investițiile publice.

Veniturile bugetare totale au crescut cu 11%, iar creșterile au fost la aproape toate capitolele. Adică, au urcat veniturile bugetare la capitolele venituri din impozitul pe profit, salarii și venit, cele din TVA și accize. Saltul cel mai spectaculos este realizat de contribuțiile de asigurări care au crescut cu 18,5%. Explicația este aceeași de o bună perioadă de timp, respectiv trecerea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat. Pe de altă parte, creșterea încasărilor la capitolul contribuții de asigurări este pusă pe seama creșterii numărului de locuri de muncă.

Dacă zona de venituri bugetare a evoluat în primele cinci luni relativ bine, cheltuielile riscă să scape de sub control. Iată câteva exemple: cheltuielile de personal au urcat cu 24,6%, o cifră fabuloasă, care continuă să crească. Cheltuielile cu bunurile și serviciile au crescut cu 14,8%, cele cu dobânzile au crescut cu 13,7%, iar cele cu asistența socială au urcat cu 15%. Este, după

cum se poate vedea o adevărată petrecere cu banii bugetului. Toată lumea a primit câte ceva, iar acest lucru se vede la capitolele de cheltuieli.

Cu o singură excepție, cheltuielile cu investițiile. Pe hârtie, în buget, alocările pentru investițiile publice au crescut cu 500 milioane de lei, adică la 6,2 miliarde lei. Pentru a avea un element de comparație, să spunem că pentru salariile bugetare s-au cheltuit 42 miliarde lei, iar pentru pensii, 46,6 miliarde de lei. Diferența, este destul de ușor de constatat, este semnificativă.

Dar cifrele pot acoperi, uneori, ce se întâmplă în realitate. Pentru a avea o imagine mai clară a obiectivelor de investiții finanțate, trebuie să facem apel la raportul privind execuția bugetară pe anul trecut. Astfel, se poate constata că au fost finanțate un număr redus de investiții. Este vorba despre autostrada Transilvania, modernizarea căii ferate Curtici-Simeria-Brașov, autostrada Lugoj-Deva și Sebeș-Turda, la care se mai adaugă magistrala de metrou Universitate-Drumul Taberei și proeictul RO-NET, care se referă la construirea de infrastructură națională de Internet de bandă largă. În total, aceste proiecte, să recunoaștem destul de puține, au primit o alocare bugetară de aproximativ două miliarde lei.

Ceea ce ne arată că încă se alocă puțini bani pentru obiectivele mari de investiții și aceasta ar putea fi o explicație pentru care înaintează atât de lent. Totodată, ne arată că sume mari de bani publici se pierd în investiții de mică amploare și fără impact în economie. În conluzie, bugetul pe primele cinci luni ale anului nu ne oferă garanția că va fi un semestru foarte liniștit.