Pensii normale, pensii speciale

pensii.jpg

Image source: 
pixabay.com

Pensia medie reprezintă doar 38% din salariul mediu. Ceea ce înseamnă că salariile cresc în ritm mai rapid decât pensiile. În același timp, datele privind pensiile speciale sunt practic inexistente.

Pensia medie a ajuns în primul trimestru al acestui an la 1.181 lei. Este vorba despre pensia obținută din asigurările sociale de stat, adică din pensia care este plătită ca urmare a contribuțiilor sociale. În luna aprilie, salariul mediu pe economie a fost de 3.115 lei, ceea ce face ca raportul dintre pensie și salariu, rata de înlocuire, cum este numită, să fie de 37,9%.

În comparație cu trimestrul precedent, raportul pensie-salariu s-a deteriorat, de la 50,7% la aproximativ 38%. Un fapt de remarcat este că pensia medie pentru limită de vârstă este de 1.380 lei, mai mică decât pensia anticipată, care ajunge la 1.427 lei, ceea ce este cel puțin atipic, dacă ne gândim că, totuși, pensionarea anticipată ar trebui să presupună o penalizare a celor care o primesc.

Numeric, pe primul trimestru al acestui an, au fost 5.180.000 de pensionari, în scădere cu 17.000 persoane față de trimestrul precedent și tot în scădere cu 43.000 de persoane față de anul precedent. Numărul de pensionari de asigurări sociale de stat a fost în primul trimestru de 4.680.000, ceea ce înseamnă că restul de 500.000 de pensionari au pensii într-un alt sistem de decât cel al contribuțiilor de stat, inclusiv pensii speciale.

Din păcate, nu există date publice actualizate privind pensiile speciale, nu doar numărul celor care le încasează, ci și cuantumul lor. Nu există în mod public o valoare a pensiei medii din afara contribuțiilor sociale de stat. În urmă cu câțiva ani, pensia specială medie era de aproape cinci ori mai mare decât pensia medie din sistemul asigurărilor sociale. În acest moment, nu există decât informații extreme, disparate, cu privire la așa-numitele pensii speciale, care ajung, la limita maximă, la câteva mii de euro pe lună.

Pensiile speciale au fost în ultimii ani subiect de dispută. Ele au fost confundate uneori cu pensiile de serviciu, care se aplică în sistemul de apărare și pentru serviciile speciale. În acest sistem, orice încercare de reformă a fost blocată. În sensul că după criză, a fost introdusă și pentru sistemul de apărare contribuția la pensii. Ar fi fost un indicator util pentru calcularea unei viitoare pensii. Doar că după câțiva ani, s-a renunțat la sistemul bazat pe contributivitate. A rămas aceeși alocare bugetară, făcută după criterii aproximative.

În acest sens, chiar și legislația privind pensiile de serviciu s-a realizat cu destule exagerări. Adică, pensii calculate într-un procentaj generos în funcție de ultima soldă și cu o serie de facilități greu de imaginat pentru un viitor pensionar care contribuie conștiincios la buget până să ajungă la anii de pensie. Este vorba, în cazul pensiilor de serviciu, despre o vârstă preferențială de retragere din activitate, de exemplu.

Când vorbim de pensiile speciale ar trebui, mai întâi de toate, să definim specia. Ale cui sunt, de fapt, pensiile speciale? Ale magistraților? Ale primarilor? Ale diplomaților? Ale parlamentarilor? Se poate, dar ar trebui ca, dacă tot se vorbește atât de mult despre reformarea pensiiilor speciale, să fie mai întâi de toate identificate.

Cert este că între muritorii de rând, cei care au contribuit pentru a-și obține pensia, și cei care primesc pensii de serviciu sau pensii speciale este o distanță exagerată. Atât de mare încât se pot numi pe bună dreptate pensii nesimțite.

Există de asemenea aproximativ un milion de persoane care încasează pensia socială minimă garantată, numită acum indemnizație socială. Numărul persoanelor a crescut o dată cu creșterea cuantumului indemnizației, care este în acest moment de 640 lei, după ce în martie 2017, valoarea era de 400 lei.

În fine, există și un raport foarte diferit între numărul de pensionari și cel de salariați, între județe. Astfel, în București sunt cinci pensionari la 10 salariați, în Teleorman sunt 16 pensionari la 10 salariați, iar în județul Giurgiu sunt 15 pensionari la 10 salariați. Ceea ce ne arată, și din alt punct de vedere, diferențele de dezvoltare care există între diversele regiuni ale țării.