Cum ignoră România recomandările fiscale europene și țintele asumate. Rezultatele se văd în creșterea deficitelor

calcule_diferite_deficit.jpg

Două rapoarte, ale Comisiei Europene și Băncii Naționale, analizează evoluția economiei românești.
Două rapoarte, ale Comisiei Europene și Băncii Naționale, analizează evoluția economiei românești.
Image source: 
pixabay.com

Ieri, Comisia Europeană și Banca Națională au prezentat public două rapoarte care arată situația economică a României. Comisia Europeană a prezentat Recomandarea Consiliului Uniunii Europene cu privire la Programul național de reformă pentru anul 2019. Trebuie spus că recomandările sunt făcute fiecărui stat-membru, deci, din acest punct de vedere, România nu este o excepție. Din altele, adică din cauza unor indicatori economici, România este una din excepțiile nefericite ale Europei.

De asemenea, Banca Națională a publicat Raportul privind stabilitatea financiară, un document care este prezentat de banca centrală de două ori pe an. Deloc surprinzător, cele două documente au câteva puncte în comun.

Interesant este să plecăm cu analiza de la raportul Comisiei Europene. Dintr-un motiv simplu: recomandările europene vizează o perioadă mai lungă de timp și oferă date mai detaliate privind evoluția economiei românești. În schimb, raportul BNR își propune să treacă în revistă evoluția riscurilor interne și externe la adresa sistemului financiar.

Așadar, recomandările Comisiei Europene constată că România își asumă o reducere a deficitului bugetar de la 2,8% din PIB, anul acesta, la 2% din PIB, în anul 2022. Observația importantă este că ținta de scădere a deficitului structural la 1% nu va fi atinsă.

Totodată, anul trecut, Comisia Europeană recomanda ca rata de creștere cheltuielilor publice primare nete să nu depășească 3,3% în anul 2018 și 5,1%, anul acesta. Cheltuielile primare nete sunt formate din cheltuilile bugetare totale din care se scad cheltuielile cu dobânzile, cele din bani europeni și cele cu indemnizațiile de șomaj.

În anul 2018, recomandarea nu a fost respectată. Ca atare, Comisia Europeană a emis un nou document, la sfârșitul anului trecut, prin care a recomandat, pentru anul acesta, un nivel de creștere a cheltuielilor primare cu cel mult 4,5%. Eforturile de ținere sub control a cheltuielilor publice au un sens, acela ca deficitul să scadă și România să se întoarcă la obiectivul structural pe termen mediu, asumat prin tratatul fiscal european.

Numai că previziunea de primăvară a instituției europene arată că există din nou riscul unei abateri de la ținta recomandată. Mai clar, România ratează toate țintele asumate și toate recomandările Comsiei Europene de a ține sub control cheltuielile publice, astfel încât să reușească o reducere a deficitului structural.

Dimpotrivă, în loc să se reducă, deficitul structural crește. De altfel, Comisia Europeană arată că la realizarea bugetului, România nu ține seama în mod constant de prevederile înscrise în cadrul fiscal-bugetar și anume ca deficitul structural să nu depășească 1% din PIB.

Efectul acestor devieri constante de la țintele fiscale îl putem găsi explicat de guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, cu ocazia prezentării Raportului asupra stabilității financiare. Astfel, spune guvernatorul BNR, România are o provocare numită deficitul extern. Practic, în ultimii trei ani s-a stricat tot ceea ce se făcuse bun, cu câțiva ani înainte, în materie de deficite externe.

Echilibrarea deficitului se poate face prin două metode. Pe de o parte, prin varianta dureroasă și anume creșterea de taxe și impozite, decizie prin care se reduce deficitul bugetar. Este de remarcat că o creștere a fiscalității este o decizie nepopulară, de aceea este dificil de spus dacă un guvern se va încumeta să ia o astfel de măsură, în următoarea perioadă.

Pe de altă parte, deficitele se pot reduce prin reforme structurale. Adică, printr-o schimbare de structură a economiei românești. Doar că pentru acest lucru este nevoie de timp și de investitori în industrii cu valoare adăugată mare. Ceea ce nu este chiar simplu de realizat.

Concluzia este că România încalcă cu nonșalanță angajamentele financiare europene. Efectele acestei politici economice se văd în deficitele tot mai mari care caracterizează economia românească.

Cum ignoră România recomadările fiscale europene și țintele asumate. Rezultatele se văd în creșterea deficitelor (AUDIO)