Cine mai poate tempera apetitul pentru importuri? Devalorizarea leului

bani.jpg

Cine mai poate tempera apetitul pentru importuri? Devalorizarea leului.
Cine mai poate tempera apetitul pentru importuri? Devalorizarea leului
Image source: 
pixabay.com

O creștere cu 45% a deficitului comercial pe primele două luni, față de aceeași perioadă a anului trecut, nu mai este o joacă. Importurile au fost de 13,8 miliarde euro, iar exporturile de 11,4 miliarde euro rezultând un deficit de 2,4 miliarde euro. Este foarte mult din foarte multe puncte de vedere.

În primul rând, în comparație cu situația de anul trecut. În al doilea rând, prin prisma presiunii pe care deficitul balanței comerciale o exercită asupra cursului de schimb leu-euro. O diferență de 2,4 miliarde euro între prețurile mărfurilor care intră și cele care ies din țară ca urmare a schimburilor comerciale, aduce imediat o nevoie mai mare de a cumpăra valuta. Ceea ce determină o presiune tot mai accentuată asupra monedei românești.

Dincolo, însă, de efectele asupra pieței creșterea deficitului atât de rapid și cu un asemenea nivel, este un mare semnal de alarmă. Acela că România, prin creșterea economică, prin creșterea de salarii și de pensii, prin creșterea creditării și în esență prin creșterea consumului intern finanțează economiile mai competitive.

Este, de exemplu, o adevărată surpriză neplăcută creșterea pronunțată a deficitului comercial în relația cu statele din afara Uniunii Europene. Dacă este de înțeles că importăm mâncare din Ungaria sau Franța, fructe din Polonia și legume din Grecia sau Spania, este mai greu de înțeles cum s-a ajuns la un deficit de un miliard de euro cu statele din afara spațiului comunitar.

Care sunt importurile care vin din afara Uniunii Europene? Este posibil să importăm produse alimentare din Turcia și eventual produse energetice din Federația Rusă, dar sunt prea puține date publice pentru a avea o analiză mai detaliată.

În schimb, este destul de clar că deficitul se accentuează din trei surse principale. Prima este cea a produselor chimice care au ajuns la un deficit de 1,4 miliarde euro, în două luni. Problema este veche, dar în loc să existe o ameliorare, deficitul crește tot mai mult. România are o producție chimică internă tot mai redusă. Iar soluția care a apărut anul acesta, prin încercarea de a oferi consumatorilor industriali gaze naturale mai ieftine, s-a dovedit a fi de prisos. Companiile care au beneficiat de facilități de preț nu au putut utiliza în favoarea lor acest avantaj competitiv. Ba chiar, au risipit cu ușurință acest avantaj, deci soluția este discutabilă.

Un al doilea domeniu care creează deficite foarte mari este cel al alimentelor, adică industria alimentară. Deficitul pe primele două luni, la acest capitol este de 373 milioane euro.

De asemenea, excedentul este susținut de industria auto, care chiar și în lohn reușește să producă un excedent de aproximativ o jumătate de miliard de euro, în primele două luni ale anului. Un excedent care este risipit de industria alimentară, de industria chimică și de produsele manufacturate. Ar trebui făcut ceva la nivelul economiei pentru a reduce deficitul comercial, dar de ani de zile nu se întâmplă nimic.

Creșterea deficitului are toate șansele să continue. Cererea de bunuri de consum are toate șansele să crească, pentru că salariile continuă să crească, pensiile vor crește în toamnă și toată lumea pare mulțumită. O singură piedică mai stă în calea importurilor și ea se numește cursul de schimb. O devalorizare a monedei locale în raport de euro, care este de așteptat să se întâmple, cel puțin pentru o perioadă, va scumpi importurile și ar putea tempera consumul din import.

Cine mai poate tempera apetitul pentru importuri? Devalorizarea leului (AUDIO)
199

Facebook comments