Consiliul Fiscal avertizează: Guvernul, de un optimism imprudent

Continuă războiul politic pe buget, pe care PSD a anunțat deja că nu intenționează să-l modifice, deși a fost retrimis de președinte la Parlament. Dincolo de acuzele politice și de pasarea responsabilității, Consiliul Fiscal avertizează asupra unor eventuale consecințe extrem de serioase, dacă proiectul nu va fi revizuit.

 

Ionuț Dumitru (președintele Consiliului Fiscal) : Pe parcursul legislativ, în Parlament, legea bugetului a suferit niște modificări. Au fost introduse niște amendamente care au dus la creșterea anumitor categorii de cheltuieli și a deficitului bugetar. Prima variantă de buget a fost construită pe un deficit bugetar de 2,55% din PIB, dacă nu mă înșel, iar în final am avut un buget aprobat de către Parlament, cu un deficit de 2,8%. Era necesară actualizarea cifrelor din legea plafoanelor. Avem o lege companion, aprobată împreună cu legea bugetului, care stabilește niște plafoane pentru anumite agregate bugetare, pentru deficitul bugetar. O dată ce plafoanele inițiale au fost depășite prin amendamentele din Parlament, trebuia actualizată și legea plafoanelor cu noile plafoane. 

Reporter: Dacă e în curs de actualizare, iar Președintele, totuși, acceptă bugetul asigurărilor de stat, bugetul intră în vigoare, poate funcționa?

I.D: Bugetul asigurărilor sociale de stat da. Dacă un președinte a promulgat legea ea intră în vigoare.

Rep: În analiza dumneavoastră, unde e problema cea mai mare? S-a vorbit foarte mult de alocațiile copiilor, dar sunt foarte mulți specialiști care spun că, de fapt, la pensii ar fi o hibă pe care Guvernul nu reușește să o gestioneze.

I.D: Sunt foarte multe lucruri de comentat despre buget, plecând de la ipotezele macroeconomice utilizate în fundamentarea agregatelor de venituri bugetare. În primul rând, e o creștere economică de 5,5% proiectată de către Guvern. Este o creștere economică care nu este imposibilă. Atunci când vorbim despre prognoze nimic nu este imposibil. Dar 5,5% este improbabil.

Rep: Spuneți că executivul este prea optimist?

I.D: Extrem de optimist. Fundamentarea veniturilor bugetare pe prognoze foarte optimiste este cel puțin imprudentă. Acele ipoteze foarte optimiste, în ipoteza în care nu se realizează și au probabilitate mare să nu se realizeze, vom avea venituri bugetare mai mici și în final vom avea și un deficit bugetar mai mare. Partea de cheltuieli este rigidă. Noi avem cheltuieli bugetare fundamentate pe venituri iluzorii. În final vom avea un deficit bugetar mai mare. Asta e problema veniturilor bugetare, în primul rând legată de ipotezele macroeconomice care fundamentează acea proiecție, care sunt nerealiste. În același timp, chiar și peste aceste proiecții nerealiste, Guvernul și-a mai introdus în proiecție creșterea veniturilor bugetare cu cifra de 7,5 miliarde de lei, care ar veni din îmbunătățirea colectării. Peste proiecția macroeconomică foarte optimistă, cea de creștere economică, mai sunt și cele din piața muncii. Guvernul vede o creștere a salariilor în economie de aproape 15% anul acesta. Ar însemna o accelerare față de anul trecut. Și o creștere a numărului de salariați cu 3,8%, care ar însemna o accelerare foarte puternică față de anul trecut. Ambele agregate și salariul mediu și numărul de salariați, au in impact major asupra proiecției din impozitul pe venit, asupra veniturilor din contribuțiile sociale. Pe lângă aceste ipoteze foarte optimiste care fundamentează veniturile, Guvernul și-a mai pus în buget aceste 7,7 miliarde care ar veni în plus din reducerea evaziunii fiscale. E loc mare de reducere a evaziunii fiscale, dată fiind dimensiunea foarte mare a evaziunii fiscale, însă nu avem o experiență care să ne dea argumente că Guvernul poate să reducă evaziunea fiscală cu 7,5 miliarde de lei, care înseamnă în jur de 0,7% din PIB. S-a mai propus și în anii anteriori. Toate guvernele și-au propus reducerea evaziunii fiscale, dar din păcate nu au reușit.

Rep: În egală măsură, Consiliul Fiscal pare că are o problemă cu alocările foarte mari către cheltuieli sociale. Vi s-a și reproșat asta la un moment dat.

I.D: Nu. Noi spunem că vedem o subevaluare destul de mare la nivelul cheltuielilor de asistență socială, în special cu pensiile, dar și la bugetul de stat în ajutoarele sociale, subevaluare care este mai mult decât importantă ca dimensiune, probabil undeva la peste 2 miliarde de lei. În același timp, față de versiunea pe care Guvernul ne-o trimisese nouă la Consiuliul Fiscal în prima etapă, în forma care a ajuns în Parlament din prima etapă, pe care Parlamentul o aprobase și președintele o trimisese la Curtea Constituțională, era și o reducere inexplicabilă a cheltuielilor aferente contribuției României la bugetul Uniunii Europene, de peste 500 de milioane de lei. În aceste condiții, noi nu avem avem o explicație de ce au scăzut acele plăți pe care noi trebuie să le facem în mod obligatoriu. Sunt cheltuieli nediscreționare, pe care trebuie să le facem în orice situație. Vedem o subevaluare destul de mare a cheltuielilor bugetare,a celor de asistență socială, dar și a contribuțiilor la bugetul Uniunii Europene. În final, vedem un risc destul de mare ca deficitul, într-un scenariu de nemodificare a politicilor, dacă parametrii fiscali-bugetari rămân aceeași, să depășim cu mult 3% din PIB deficitul bugetar. 

Rep: În evaluarea dumneavoatră, acest buget este construit pe scheletul Ordonanței 114? 

I.D: Ordonanța 114 stabilește doar niște măsuri. Bugetul are aria de acoperire mai mare.

Rep: Nu vedeți o dependență între ele și o imposibilitate a Guvernului să renunțe la ordonanță pentru că are nevoie de ea pentru că așa și-a gândit bugetul?

I.D: Ordonanța, în sine, are și un impact bugetar. Acele taxe noi au un impact bugetar. Unele au fost luate în calcul în construcția bugetului, anume taxa pentru energie și în telecom, în timp ce taxa pe activele bancare nu a fost luată în calcul în construcția bugetului. Nu e neapărat o legătură extrem de strânsă, să nu poți să faci bugetul fără Ordonanța 114. Sunt sume importante care afectează bugetul și în Ordonanța 114, dar, încă o dată, sumele pe care le discutăm apropo de subevaluarea anumitor cheltuieli sau supraevaluarea veniturilor bugetare sunt de dimensiune mult mai mare.