Gospodăria românilor și „gospodăria” România

gaini.jpg

Gospodăria românilor și „gospodăria” România
Image source: 
pixabay.com

Institutul de Statistică a publicat datele privind veniturile și cheltuielile gospodăriilor în trimestrul trei al anului 2018. Este un prilej pentru a face o comparație, având în vedere desigur abordarea fără o rigoare științifică, între gospodăria medie și „gospodăria” numită România.

Veniturile totale medii ale unei gospodării erau de 4.454 lei pe lună, iar cheltuielile au fost de 3.891 lei. Veniturile gospodăriilor au crescut cu 30% față de aceeași perioadă a anului 2017, iar cheltuielile au înregistrat un salt cu aproximativ 35%. Din aceste puncte de vedere, între gospodăria românilor și „gospodăria” numită generic România există asemănări și deosebiri.

Asemănarea este că bugetul de stat a avut, în primele 11 luni ale anului trecut, cheltuieli care au crescut mai mult decât veniturile. Dar deosebirea este că bugetul de familie al gospodăriei este pe plus, adică are un excedent de 563 pe lună, adică diferența dintre veniturile medii și cheltuielile medii. În schimb, bugetul de stat al „gospodăriei” numite România are un deficit tot mai mare, anul trecut fiind deja de două ori mai mare decât în anul precedent. Din acest punct de vedere, România, sau mai exact guvernul, are de învățat de la cetățenii români.

Veniturile gospodăriilor provin în proporție covârșitoare din salariu, 67%, și din prestații sociale, 18%. Bugetul „gospodăriei” numite România este alimentat în proporție de 50% din venituri fiscale, adică din impozite și taxe. Cu alte cuvinte, veniturile fiscale reprezintă pentru bugetul de stat aproape la fel de mult cât înseamnă pentru o familie câștigurile din salarii.

Interesantă este diferența de structură a veniturilor unei gospodării între mediul urban și cel rural. Astfel, în zona urbană, veniturile din salarii reprezintă 75% din totalul veniturilor, în timp ce în mediul rural, procentajul ajunge la numai 51%. Veniturile din agricultură și cele din activități neagricole reprezintă aproximativ 10% din totalul veniturilor unei gospodării din mediul rural, în timp ce pentru cele din zona urbană ajung la numai 1,8%. Ceea ce arată încă o dată specificul economiei românești, autoconsumul, destul de diferit față de cel european.

În ceea ce privește cheltuielile medii ale gospodăriilor, ponderea cea mai mare o au cele de consum, 60%. Situația este relativ asemănătoare la nivelul „gospodăriei” numite România, în sensul că din totalul cheltuielilor bugetare, aproximativ 70% sunt reprezentate de cele cu salariile și pensiile. Dacă ar fi să continuăm comparația, se poate spune că pentru buget, cheltuielile bugetare cu salariile și pensiile sunt cheltuieli curente, de consum. Proporția este semnificativă, de 70%. Iar alocările pentru investiții au fost, în primele 11 luni ale anului trecut, de 6,4% din total. În ceea ce privește proporția cheltuielilor cu investițiile realizate de gospodării aceasta este de numai 0,6% din totalul cheltuielilor.

O temă sensibilă pentru societatea românească este cea a cuantumului cheltuielilor curente în totalul cheltuielilor. Dacă luăm în calcul cheltuielile cu alimente, băuturi nealcoolice și alcoolice, tutun, de transport și comunicații ajungem la 75% din totalul cheltuielilor de consum. O pondere extrem de ridicată, rezultatul unor venituri care continuă să fie reduse în raport de media europeană. Surprinzător este procentul extrem de scăzut pe care gospodăriile din România îl alocă pentru educație, respectiv 0,2% din cheltuielile de consum. Educația este gratuită în România, până la un anumit nivel, dar să nu uităm cheltuielile cu meditațiile, deja tradiționale pe care le fac familiile din România. Dacă ne gândim că în cheltuielile pentru educație sunt incluse și cele cu manualele sau cu cărțile, procentul de numai 0,2% este de-a dreptul alarmant.

În concluzie, gospodăriile cetățenilor români sunt mai sănătoase din punct de vedere economic decât „gospodăria” numită România.

Gospodăria românilor și „gospodăria” România (AUDIO)