Aurelian Dochia: În 2019 ROBOR va fi peste 3%. Piețele nu au sentimente

robor.jpg

Image source: 
pixabay.com

Indicele Robor la 3 luni, esențial în calcularea dobânzilor la creditele în lei, a coborât luni  la 2,94%, cel mai mic nivel din iunie 2018 până în prezent. Sunt de altfel scăderi susținute ale ROBOR în ultima perioadă, în paralel cu avertismentele lansate recent de guvern la adresa sectorului bancar.

Nu e însă vorba de o reacție corelată – susține la RFI Aurelian Dochia, membru în Consiliul de Administrație la BRD. ROBORUL este o consecință a inflației și, la cum arată 2019, cel mai probabil nivelul său va fi de peste 3%, prognozează Aurelian Dochia:
 
Aurelian Dochia: Robor este dobânda la care băncile se împrumută unele pe altele. Piața din momentul acesta arată că nu există un necesar de finanțare. Nu sunt bănci care să caute să se împrumute de la alte bănci. Din cauza aceasta a scăzut acest nivel Robor.

Reporter: Băncile comerciale au la început de an o prognoză pentru indicele Robor? De pildă, în 2019 Robor va rămâne sub 3% sau nu?

A.D: Robor e foarte mult legat de inflație. Cred că toată lumea știe că inflația în 2019 nu poate să aibă un trend descendent. Cred că va rămâne peste 3%. Atunci, Robor trebuie să fie undeva la acest nivel.

Rep: Ce repercusiuni ar mai putea avea pe termen mediu planurile destul de contondente ale guvernului, planuri care vizează sectorul bancar?

A.D: Se conturează un fel de ostilitate față de sectorul bancar și ideea că acest sector ar trebui să fie făcut să plătească pentru diverse necazuri și neajunsuri pentru care, de fapt, nu este el responsabil. În aceste condiții, probabil că dezvoltarea sectorului bancar în România va fi puternic stânjenită, va fi puternic încetinită, mai ales că România are cel mai slab dezvoltat sistem bancar din Uniunea Europeană.

Rep: Fără a-i nega importanța, pare însă o consecință generică. Mai aplicat de atât, un client român ce ar trebui să știe? Ar putea să se împrumute mai puțin și mai scump? Ce îl vizează exact?

A.D: Fără îndoială că și costurile împrumutului pentru un client român sunt mai mari în condițiile în care sectorul bancar se confruntă cu tot felul de costuri suplimentare care sunt introduse de reglementări. Dincolo de aceasta, este vorba și despre facilitatea de acces. Probabil că sectorul bancar nu va mai fi atras să facă investiții în dezvoltare, în modernizare, în dezvoltarea sistemului informatic. 

Rep: Mergând însă și pe logica guvernului, băncile raportează an de an profituri substanțiale. Simplist pus, nu înseamnă că, pe undeva, au și ele de unde să lase și că ar putea face anumite concesii?

A.D: Fără îndoială că se va întâmpla lucrul acesta. Nu sunt numai reglementările fiscale, sunt și reglementări ce vin din partea Băncii Naționale. Toate aceste costuri suplimentare care apar în urma diverselor reglemetări sunt costuri suplimetare pentru bănci. O parte din ele va avea ca impact o reducere a profitabilității, dar o altă parte va fi trecută și spre consumatori.

Rep: Până la urmă, putem vorbi și despre o responsabilitate a băncilor de a comunica altfel sau de a se adapta unor vremuri într-o parte de Europă în care un discurs populist crește în amploare? Dacă senzația cultivată în rândul populației e că băncile jecmănesc oamenii, nu este și treaba băncilor să răspundă cu mesaje de alt tip?

A.D: Sunt de acord că băncile au dat dovadă de un deficit în privința asta. Nu au fost suficient de buni comunicatori și nu au știut să arate, prin mesajele pe care le-au transmis, care este realitatea. Atacurile împotriva băncilor nu sunt un lucru specific României. S-a întâmplat și se întâmplă periodic în multe alte părți. Oriunde în istorie, atunci când există unele dificultăți, se caută țapi ispășitori, fie că sunt la nivelul băncilor, fie că sunt în alte domenii.

Rep: Costul creditării în România este cu mult mai mare comparativ cu orice altă țară din Uniunea Europeană. Este adevărat sau e fake news?

A.D: Este adevărat. Însă trebuie să ne uităm de ce este acest cost al creditării mai mare. Pe de o parte este un nivel al inflației în România ce este mult mai mare decât în toate celelate țări europene. Acesta este probabil cel mai important element care face ca diferența de cost de finațare să fie mare între România și celelalte țări. Când ai o inflație la 3%, cum poți să compari situațiile? Pe de altă parte, nu trebuie să uităm că riscul de țară pentru România este semnificativ mai mare. Riscul de țară se vede dacă te uiți la diferența dintre cu cât se împrumută România ca țară, cu cât se împrumută Ministerul de Finanțe, pe piețe financiare internaționale față de Germania, care este referința în Europa. 

Rep: Sigur, dar la nivel de percepție, un român privește spre Franța, de exemplu și își dă seama că aici costul creditării este mult mai mare față de al omologului lui fancez. Iar la capitolul risc de țară, Franța nu e tocmai un copil cuminte al Uniunii Europene. E o țară care are derapaje bugetare dese și dure. Cu toate acestea România pare o victimă în această ecuație.

A.D: Da. De multe ori avem senzația asta. Și eu am uneori senzația că e nedrept ceea ce se întâmplă, că costurile de finanțare ale României, chiar ca țară, sunt excesiv de mari, dar piețele financiare internaționale nu țin seama de sentimente. 

 

158

Facebook comments