Cum a intrat o parte din agricultura românească în Europa

agricultura.jpg

Marile ferme românești sunt competitive la nivel european. Dar, restul agriculturii este mult sub nivelul mediu de productivitate european.
Marile ferme românești sunt competitive la nivel european. Dar, restul agriculturii este mult sub nivelul mediu de productivitate european.
Image source: 
pixabay.com

Este interesant să vedem o analiză a Băncii Naționale despre agricultura românească. Cu atât mai interesant cu cât studiul se axează pe un factor calitativ al sectorului agricol și anume productivitatea.

Ne-am obișnuit să vorbim despre agricultură că, în pofida potențialului, are o contribuție redusă la formarea produsului intern brut și un aport neglijabil la creșterea economică. De aceea, un studiu care să analizeze productivitatea sectorului agricol este totdeauna interesant. Chiar realizat de Banca Națională.

De altfel, încă de la începutul analizei, autorii studiului arată că pentru banca centrală nivelul de eficiență a activității agricole prezintă interes datorită influenței pe care o poate avea asupra ratei inflației. Iar un câștig de productivitate poate antrena o reducere a prețului de producție și implicit a prețurilor de consum.

Astfel, începând cu anul 2010, sectorul agricol a cunoscut acumulări consistente de productivitate cu o medie anuală de 3%, față de media Uniunii Europene de 1%. Avansul de productivitate al agriculturii românești a fost mai rapid și decât în Ungaria și Polonia, state relevante întrucât de pe aceste piețe provin cei mai importanți competitori pentru producătorii români din sectorul agricol.

În pofida creșterii de productivitate din ultimul deceniu, agricultura românească are diferențe semnificative de productivitate față de media Uniunii Europene și în comparație cu Polonia și Ungaria.

Cu o singură excepție, sectorul de cereale și oleaginoase, care este mai productiv decât cel din Polonia, dar sub eficiența sectorului din Ungaria și față de media europeană. Cele mai mari diferențe de productivitate sunt în sectoarele legumicol, al producției cărnii de porc și de pui, precum și în producția de lapte. Adică, în majoritatea domeniilor din zona agricolă.

O posibilă explicație pentru diferențele de productivitate, relevată de analiza BNR, este gradul redus de capitalizare a fermelor. Trebuie precizat că înzestrarea cu mașini și echipamente a fermei medii din România se află la o diferență considerabilă de Ungaria și Polonia.

Ferma medie din România are numai 13% din capitalul unei ferme de aceleași dimensiuni din Uniunea Europeană. Fapt ce duce la o aprovizionare insuficientă a companiilor de procesare locală, fermierii români furnizând doar un sfert din necesarul pe care îl au firmelor procesatoare.

Studiul oferă și câteva exemple concrete. Anul trecut, greutatea medie a unei carcase de porc era în România de 84 de kilograme, cu șase kilograme sub cea din Polonia și cu șapte kilograme mai mică decât cea din Ungaria.

Și în sectorul laptelui situația este asemănătoare. Producția medie pe cap de animal este, în România, de 3,3 tone, în Polonia de 5,4 tone, iar în Ungaria de 7 tone. Aceste date oferă o explicație pentru invazia de produse agro-alimentare venite din Ungaria și Polonia pe piața autohtonă.

Totodată, în România, consumul de îngrășăminte chimice este la jumătate față de cel din Polonia și Ungaria. Ceea ce, în principiu, ar trebui să se transforme într-un avantaj atunci când este vorba de agricultura organică. Dar numai o suprafață extrem de redusă este certificată pentru produse agricole bio. Ceea ce ne arată că mai degrabă lipsa utilizării îngrășămintelor chimice este o dovadă a lipsei de resurse financiare, în special în fermele de mărime mică sau mijlocie.

Interesant este că fermele mari cu o producție de peste 100.000 euro au o productivitate egală sau chiar mai mare decât cele din Ungaria și Polonia. Ceea ce ne arată că la fel ca în cazul unor orașe mari din România și marile ferme au intrat deja în Europa. Marea problemă este ce facem cu restul agriculturii și cu restul țării

Cum a intrat o parte din agricultura românească în Europa (AUDIO)
156

Facebook comments