O rectificare bugetară făcută în disprețul legii responsabilității

euro.jpg

Sursa imaginii: 
pixabay.com

Rectificarea bugetară a fost aprobată de guvern și nu aduce multe noutăți. Ca de obicei, în ultimii ani, rectificarea bugetară este un joc de sumă nulă. Adică, se taie fonduri de la autoritățile bugetare care nu le-au cheltuit (și cea mai dureroasă la acest capitol este neperformanța de la Transporturi) și se alocă domeniilor care trebuie să își completeze sumele necesare până la sfârșitul anului. La acest capitol excelează sistemul sanitar care primește mai mulți bani pentru salarii și medicamente.

Se pot face câteva observații referitoare la această ultimă rectificare bugetară a anului. Unele de formă, altele de substanță. Cele privind forma se referă la momentul în care se face această rectificare. Este limpede că o modificare bugetară realizată cu o lună înainte de încheierea anului nu poate schimba nimic important. Este doar o mutare a banilor dintr-un buzunar în altul. În mod normal, pentru a aduce o impulsionare a activității, o rectificare bugetară ar trebui să se facă cel mai târziu cu câteva luni înainte de sfârșitul anului și să finanțeze câteva mari proiecte aflate în derulare sau nou lansate. Nu se întâmplă acest lucru. De cele mai multe ori, rectificările oferă fonduri pentru plata pensiilor, salariilor și unor cheltuieli curente.

În plus, a face două rectificări pe parcursul a două luni și jumătate este neproductiv. A doua rectificare bugetară ar fi putut să lipsească, pentru că, în această perioadă în economia românească nu s-a întâmplat nimic deosebit.

Mai îngrijorător este modul în care s-a derulat această rectificare bugetară. Mai clar, Consiliul fiscal explică modalitatea în care a fost scos din joc de Guvern. Adică, Ministerul Finanțelor a transmis proiectul de rectificare bugetară Consiliului fiscal în data de 21 noiembrie a.c. Un proiect care a fost aprobat în ședința de guvern din ziua de 23 noiembrie a.c., la ora 11. Practic, Consiliul a avut o singură zi la dispoziție pentru a emite o opinie referitoare la rectificare. Ceea ce s-a și întâmplat, numai că a făcut publică doar o opinie preliminară urmând ca opinia completă să apară săptămâna aceasta.

Mai grav este că legea prevede că Guvernul și Parlamentul sunt obligate să analizeze opiniile și recomandările Consiliului fiscal. Este limpede că Guvernul a ignorat opinia Consiliului.

Se știe deja că de la nivel personal, al președintelui Consiliului fiscal, până la nivel instituțional, instituția stă ca un os în gâtul Executivului. Dar aruncarea în derizoriu a instituției Consiliului fiscal este la limita legii și neproductiv. Consiliul fiscal a fost creat prin legea responsabilității fiscal-bugetare și are ca sarcină tocmai semnalizarea respectării sau încălcării unor echilibre macroeconomice. Atat timp cât Consiliul fiscal este redus la un rol decorativ și este practic ignorat de Guvern înseamnă că o parte din regulile responsabilității bugetare sunt încălcate.

De altfel, Consiliul fiscal arată, în opinia preliminară, care sunt derogările de la legea responsabilității fiscal-bugetare ale rectificării bugetare. Este vorba din nou despre depășirea plafoanelor legale. Plafoanele sunt impuse prin lege și ele se referă la o serie de indicatori bugetari.

Prin cea mai recentă rectificare bugetară se încalcă, din nou, plafoanele: deficitul bugetar are o depășire cu 1,1 miliarde lei, deficitul primar a fost depășit cu 1,1 miliarde lei, cheltuielile de personal au depășit plafonul cu 5,1 miliarde lei și cu 0,2% din PIB, dar și cheltuielile totale exclusiv asistența financiară din partea Uniunii Europene. De asemenea, este încălcată regula care interzice creșterea pe parcursul anului a cheltuielilor de personal și a celor totale.

În concluzie, dacă tot sunt încălcate constant plafoanele legele impuse de lege, suntem în fața a două situații: ori se întărește legea astfel încât să nu mai permită derogări, ori se elimină, pur și simplu, plafoanele bugetare.

 
O rectificare bugetară făcută în disprețul legii responsabilității (AUDIO