Economia românească, varianta pentru “export”

raport.jpg

Raportul de convergență prezintă o sinteză a evoluției economiei românești.
Raportul de convergență prezintă o sinteză a evoluției economiei românești. Raportul trece în revistă și temele mai sensibile, ținute sub tăcere în dezbaterea publică din România.
Image source: 
pixabay.com

Programul de convergență transmis de România Comisiei Europene face parte din regulile impuse de Uniunea Europeană după criză. Programul este una din componentele unui pachet de documente care își propune să analizeze, pe de o parte, evoluțiile din economiile statelor membre, și pe altă parte, să ia în calcul un set de prognoze pe următorii trei ani care să traseze viitorul previzibil al economiei. Bineînțeles, din cadrul prognozei nu lipsesc și riscurile care planează asupra economiei românești. Documentul este valoros, fără a aduce noutăți extraordinare, dar include o serie de evoluții macroeconomice care nu sunt recunoscute nici în ruptul capului de către cei care guvernează România sau de către politicienii aflați la putere.

De exemplu, în raportul de convergență se arată că România se află la limita deficitului bugetar. Limita impusă de normele europene care cer ca deficitul bugetar să fie de 3% din PIB. În raport se spune că începând cu anul 2019 se va trece la ajustarea deficitului. Se oferă chiar și cifre. Deficitul din 2018, de 3% din PIB, va ajunge în anul 2021, la 1,45% din PIB. Cum se va face această ajustare a deficitului? Nu se precizează, dar metodele de reducere a deficitelor sunt deja cunoscute, fie prin creșterea veniturilor bugetare, fie prin reducerea cheltuielilor. România este în situația în care nu va putea reduce substanțial cheltuielile bugetare, întrucât ponderea salariilor este tot mai mare. În plus, documentul de convergență prevede că investițiile publice vor crește. Mai rămâne doar o creștere a veniturilor bugetare, dar acest lucru ar putea să se întâmple prin creșterea taxelor sau impozitelor.

Pentru că, pe creșterea economică nu se mai poate miza foarte mult. Mai ales, că ritmul creșterii economice va decelera: 6,1%, în 2018, 5,7%, în 2019, date conținute chiar în raportul de convergență.

Un alt adevăr recunoscut în cadrul documentului a fost acela că investițiile publice au scăzut doi ani consecutivi. Este un subiect tabu și niciun politician de la putere nu ar vorbi despre o scădere a investițiilor. De altfel, informația este citată din raportul Comisiei Europene și nu din documentele bugetare autohtone. Dar cifrele sunt clare.

Documentul transmis Comisiei Europene abundă în declarații care își asumă creșterea investițiilor publice. În același timp, în raportul de convergență se estimează o scădere a contribuției negative a exportului net la creșterea economică. Este ciudat, pentru că a se ajunge aici este nevoie de reducerea deficitului de balanță comercială, ceea ce nu se întâmplă anul acesta. Dimpotrivă, chiar, importurile cresc mai mult decât exporturile, ceea ce înseamnă că deficitul se adâncește și implicit influența negativă a comerțului internațional asupra creșterii economice.

În rest, textul trece în revistă măsurile fiscal-bugetare și atrage atenția că în document se explică în sfârșit motivul pentru care s-a făcut transferul de contribuții de la angajator la angajat: pentru o creștere a veniturilor bugetare și pentru o echilibrare a fondului de pensii. Fapt care parțial s-a reușit. Programul de convergență este important pentru că este un  document realist. El reușește să iasă din festivismul de zi cu zi prin care este văzută economia românească.

Economia românească, varianta pentru “export” (AUDIO)
159

Facebook comments