Inflația, deficitul și merele poloneze

mere.jpg

Cu ocazia Raportului asupra inflației, prezentat la sfârșitul săptămânii trecute, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat: “M-a frapat că România importă foarte multe mere. Avem 14% din suprafața din Uniunea Europeană cultivată cu mere și numai 3% din productie”.
Image source: 
pixabay.com

Raportul asupra inflației, prezentat la sfârșitul săptămânii trecute de către guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, arată că, până la jumătatea acestui an, prețurile vor crește. Inflația va ajunge, în iunie, până la 5%, de la 3,3% la sfârșitul anului trecut, și va coborî la sfârșitul anului spre 3,5%.

Suntem, așadar, până la jumătatea anului, în fața unui puseu inflaționist. Creșterea prețurilor se va datora politicii fiscale, adică deficitului bugetar mare și creșterii, în continuare, a salariilor bugetare; se adaugă tensiunile din piața muncii, adică lipsa forței de muncă, situație care obligă firmele să crească salariile; și, în fine, creșterii prețurilor administrate, adică tarifele la gaze naturale și energie electrică.

Dincolo de cifrele privind inflația, raportul i-a prilejuit guvernatorului BNR câteva observații legate de evoluția deficitului comercial al României. În primul rând, raportul are câteva considerații statistice care arată că pe segmentul alimentar au crescut puternic importurile, fapt care a adâncit deficitul balanței comerciale. Astfel, pentru bunuri alimentare, deficitul provine în proporție de 19% de la fructe, 13% din cauza produselor din carne, 12% de la legume și 11% din cauza laptelui și a produselor din lapte.

În al doilea rând, datele BNR arată că produsele alimentare românești sunt depășite detașat, din punctul de vedere al competitivității la export, de cele din Ungaria și Polonia. Există chiar o concluzie tranșantă: agricultura și industria alimentară din România au în continuare randamente scăzute, există o subutilizare a capacităților de producție din industria alimentară, ceea ce indică deficiente structurale.

Ce vrea să însemne termenul de “deficiente structurale”? Faptul că absorbția de fonduri europene (mai mare decât în alte domenii ale economiei) nu este suficientă pentru a aduce competitivitate în agricultură și industria alimentară. Ar trebui gândite politici și progame publice care să ducă la creșterea eficienței, fapt care nu se întâmplă. Deocamdată, în anumite sectoare agricole producătorii se axează pe creșterea cantităților și ignoră eficiența.

Pentru a fi mai explicativ, guvernatorul BNR a dat exemplul merelor. Mugur Isărescu a declarat: “M-a frapat că România importă foarte multe mere. Avem 14% din suprafața din Uniunea Europeană cultivată cu mere și numai 3% din productie”. Ca element de culoare trebuie spus că guvernatorul chiar știe despre ce vorbește, fiind coproprietar al unei firme care se numește chiar “Măr SRL” care are ca obiect de activitate, este adevărat, producția de vin.

Dar asaltul merelor poloneze în România nu ar trebui să ne mire. Anul trecut, Institutul de Statistică european a publicat datele privind cei mai mari producători europeni de legume și fructe. La mere și cireșe, Polonia se află pe primul loc. Producția de piersici este dominată de Italia, iar la căpșuni pe primul loc se află Spania, urmată din nou de Polonia. România contează doar la producția de cireșe, acolo unde se află pe locul al cincilea. În ceea ce privește legumele, cei mai mari producători europeni sunt: Italia la roșii, Polonia la morcovi, Spania la castraveți și dovlecei.

Desigur, nu doar cantitatea contează, ci și competitivitatea. Dar faptul că, spre exemplu, merele poloneze invadează piața românească ne arată că ele sunt un concurent serios și din punctul de vedere al prețului.

Această situație are efecte atât la nivel macro, cât și la nivel micro. Din punctul de vedere macroeconomic, România înregistrează deficit comercial. La nivel micro, producătorii români nu pot beneficia de creșterea cererii pe piața internă cedând în fața produselor din import. Desigur, explicații ale lipsei de performanță se pot găsi, precum dimensiunea fermelor sau nivelul subvențiilor. Vom putea spune, însă, că avem un guvern bun și o industrie competitivă atunci când comerțul internațional cu produse agroalimentare va fi echilibrat. Sau, mai clar, când merele românești vor fi mai căutate pe piața autohtonă decât cele poloneze.

793

Facebook comments