Ce urmează după creșterea dobânzilor

dobanzi.png

BNR a crescut dobânda de politică monetară. Urmează creșterea dobânzilor la credite și depozite, dar și mișcări ale cursului de schimb leu-euro.
Image source: 
pixabay.com

BNR a crescut dobânda de politică monetară. Unii analiști se așteptau ca decizia de creștere a dobânzii să nu fie luată chiar în prima ședință din acest an a Consiliului de administrație al Băncii Naționale. Iată, însă, că banca centrală nu a mai așteptat: a crescut dobânda-cheie de la 1,75% la 2%, pentru prima dată după trei ani.

Există deja prognoze care anticipează evoluția dobânzii de politică monetară. Analiștii financiari previzionează că rata dobânzii-cheie va ajunge anul acesta până la 2,5%.

Creșterea dobânzii de politică monetară are nevoie de două tipuri de explicații: de ce crește dobânda și, în al doilea rând, care vor fi efectele asupra economiei și asupra pieței financiare. Într-un limbaj de bancher central, adică tehnic, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a oferit câteva repere pentru cele două seturi de întrebări.

Așadar, de ce crește dobânda de politică monetară? În acest punct, lucrurile par destul de clare. Este vorba, în primul rând, de inflație. Atunci când rata inflației ajunge la 3% este foarte clar că trebuie să apropii dobânzile de acest nivel. Iar un prim pas l-a făcut chiar ieri Banca Națională. De remarcat, că nu doar dobânda de politică monetară a înregistrat o creștere, ci și dobânda la care Banca Națională împrumută băncile comerciale și dobânda pe care o primesc băncile atunci când își plasează o parte din lichidități în banca centrală.

Nu doar inflația a contat în decizia BNR. Este clar că economia românească se află într-un proces de supraîncălzire. Cu o creștere economică mare, cu o creștere a creditelor, în special cele pentru populație și în lei, și creșteri de salarii și de pensii.

De altfel, Mugur Isărescu a trimis și o săgeată ușoară către guvern, în sensul că a făcut și un comentariu pe teme legate de politica bugetară. Isărescu a afirmat că ar fi util să avem o structură mai bună a bugetului, în sensul alocării mai multor cheltuieli către investiții. În aceste condiții, creșterea dobânzii este absolut logică.

Care vor fi însă efectele? Desigur, teoria economică spune că schimbarea dobânzii-cheie se transferă în economie, către dobânzile practicate de băncile comerciale. Numai că acum ne aflăm într-un caz special, adică dobânda de pe piața interbancară, ROBOR, este deja mai mare decât 2%. De aceea, guvernatorul BNR spune că se așteaptă ca dobânzile de pe piață să fluctueze în jurul valorii de 2%. Dar, dl. Isărescu a avut și dubii-un pic de neîncredere-atunci când a anticipat această evoluție. Ceea ce înseamnă că este posibil ca ROBOR să urce și peste 2%. Mai mult sau mai puțin voalat, Mugur Isărescu spune că măsura de creștere a dobânzii este una de „încălzire”, într-un moment în care BNR așteaptă să vadă mai clar evoluțiile din economie.

În același timp, atunci când cresc dobânzile trebuie să ne uităm și la cursul de schimb leu-euro. Chiar Mugur Isărescu a oferit ieri, contrar obiceiului, câteva repere privind evoluția cursului leu-euro. În esență, BNR se ferește de mișcările bruște ale cursului. Adică, nimeni nu este fericit, nici bancherii, nici debitorii, nici bancherii centrali, cu o fluctuație de 20%, iar guvernatorul băncii centrale a lansat ieri chiar și un coridor de variație al cursului de schimb: o marjă de sustenabilitate este de 5%-6%, cu plus sau cu minus. Desigur, însă, guvernatorul nu specifică de la ce nivel al cursului de schimb ia în considerare fluctuația de câteva procente.

Un lucru este, însă, cert: tendința de creștere a dobânzilor a fost consfințită, ieri, oficial chiar de banca centrală. Creșterea dobânzilor va afecta nu doar populația care a luat credite, ci și statul care anul acesta se va împrumuta, din nou, masiv, de pe piața internă.

189

Facebook comments