Se întoarce soarele pe uliţa băncilor: profit record, în anul 2015

Băncile revin pe profit. După ce ani de zile, sistemul bancar pe ansamblu a pierdut bani, în 2015, acesta tendinţă s-a schimbat. La sfârşitul anului 2013, băncile închideau conturile de profit şi pierdere pe zero, iar anul trecut pierderile ajungeau la un nivel record pentru perioada de criză, respectiv 4,5 miliarde lei. Anul acesta, lucrurile s-au schimbat radical. Pe primele opt luni 2015, băncile au făcut un profit de 2,3 miliarde lei.

Sigur că pentru a ajunge la profit drumul a fost dificil. Au fost ani de pierderi, în care băncile şi-au curăţat portofoliile, vânzând pachete de credite neperformante, dar asumându-şi pierderile.

Au fost ani în care băncile au creditat cu precădere statul (cifrele arată că au cea mai mare expunere din Europa faţă de titluri de stat ajungând la o cincime din active) şi mai puţin economia reală. Restructurarea băncilor şi a portofoliilor începe să-şi arate roadele, iar cifrele prezentate de Banca Naţională o demonstrează. Profitul a ajuns la 2,3 miliarde lei, rata creditelor neprformante a scăzut la 12,6%, iar raportul credite/depozite se aafla la 92%. Sunt cifre care arată stabilitatea sistemului bancar, dar care nu trebuie să ne facă să uităm anii de pierderi sau ieşirile importante de capital pe care băncile româneşti le-au rambursat către bancile-mama.

Anul acesta, evoluţia profitului sistemului bancar a fost spectaculoasă. La sfârşitul primului trimestru, profitul era de 800 milioane lei, la jumătatea anului se află la nivelul de 1,2 miliarde lei, iar în luna august profitul aproape că s-a dublat ajungând la 2,3 miliarde lei.

Accelarearea creditării în lei şi scăderea cheltuielilor cu provizioanele ca urmare a curăţării portofoliilor de o parte din creditele neperformante au ajutat la creşterea profitului sistemului bancar.

Dar profitul sistemului bancar nu a venit peste noapte. A existat un efort de restructurare a băncilor, atât în ceea ce priveşte personalul, cât şi în privinţa numărului de agenţii. A existat apoi un efort de provizionare, impus de BNR, care a împins băncile să cureţe portofoliile. În fine, în ultimii ani, băncile au avut o atitudine conservatoare cumpărând masiv titluri de stat emise de Ministerul Finanţelor şi ignorând practic creditarea economiei reale. În acelaşi timp, băncile au fost acuzate de lipsă de flexibilate în restructurarea creditelor şi mai ales de introducrerea a nenumărate comisioane care le-au sporit veniturile pe seama clienţilor.

Profitul băncilor de anul acesta nu se poate explica, aşadar, exclusiv pe seama reluării creditării, deşi procesul este o realitate. Creditele populaţiei în lei au crescut cu 27% faţă de anul trecut, iar creditele de consum căpăta din nou avânt. Chiar şi CEC Bank, o societate altfel consevatoare, a anunţat că va lansa un produs de credit de consum care va putea fi accesat mai simplu şi mai rapid.

Pe plan internaţional, Banca Centrală Europeană îşi menţine decizia sau chiar îşi întăreşte pârghiile de stimulare a economiei prin cumpărarea de obligaţiuni şi prin linii de credit acordate băncilor europene. Astfel, în piaţă vor fi în continuare bani mulţi şi ieftini.

Doar că la orizont se întrevede un concurent puternic pentru sistemul bancar: smartphone-ul. Compania franceaza de telecomunicaţii Orange a anunţat că va dezvolta un sistem de plăti electronice care se vor putea realiza de pe telefon. Ba chiar, compania telecom îşi propune ca anul viitor să se înregistreze ca bancă virtuală.

Aşadar, pentru sistemul bancar mondial provocările abia încep. Băncile româneşti vor trebui să ştie să gestioneze un nou ciclu de creştere şi să înveţe, împreună cu clienţii, din greşelile trecutului.

Rubrică realizată cu sprijinul OMV Petrom.