Codul fiscal, o viziune în patru dimensiuni

Dezbaterea asupra Codului fiscal este complicată pentru că trebuie să ia în calcul patru elemente fundamentale. Este vorba despre nevoia unei economii de a îndeplini în acelaşi timp sau în momente consecutive patru obiective care în principiu pot fi contardictorii: taxe mai mici, investiţii mai mari, un buget echilibrat şi o datorie publică sustenabilă.

În dezbaterea de până acum, de cele mai multe ori, taberele politice şi chiar specialiştii îşi aleg doar un singur obiectiv din cele patru pentru a-şi susţine cauza. De exemplu, promotorii Codului fiscal pleacă de la ideea că economia românească are resursele de a micşora taxele şi susţin fără echivoc că implementarea Codului fiscal nu va aduce devieri grave bugetului de stat.

Cu alte cuvinte, din desenul în patru dimensiuni al obiectivelor, se simplifică întregul grafic la o singură coordonată. În aceste condiţii, este foarte simplu să te situezi de o parte sau de alta. Este însă realitatea atât de simplă? Evident, nu şi vom exemplifica. Ministrul finanţelor afirmă într-un discurs recent că „vom vedea noi, că investiţiile publice vor creşte în viitorul buget”. Ne putem baza doar pe această afirmaţie, fără să vedem şi care sunt pârghiile bugetare prin care vor creşte investiţiile? Este clar că nu.

Cu atât mai mult cu cât cifrele îl contrazic. Vârful cheltuielilor bugetare de capital a fost atins în anul 2008 şi a fost de 25,8 miliarde lei. După anul 2008, din motive legate de criză, cheltuielile cu investiţiile au scăzut ajungând în anul 2010 la 19,4 miliarde lei. Mai îngrijorător este că după o uşoară creştere în anul 2012, anii 2013 şi 2014 au dus cheltuileile de capital pe un palier în uşoară scădere, până la 17,1 miliarde lei.

În schimb, cheltuielile de personal sunt într-o continuă creştere ajungând în anul 2014 la cel mai înalt nivel din ultimii 25 de ani, de 50,2 miliarde lei.

Să adăugăm încă o cifră a bugetului şi anume: cheltuielile cu asistenţă socială. Din anul 2008, când se situau la 54 mld. lei, au ajuns în anul 2014 la 71,2 mld.lei. Aceste cifre arată că este mult mai uşor să spui vorbe decât să existe măsuri concrete.

Preşedintele Klaus Iohannis propune o privire a Codului fiscal din mai multe dimensiuni. Dezbaterea pe care preşedintele României a provocat-o încearcă să împace şi reducerea de taxe (propunând o relaxare fiscală în etape şi în trepte) şi echibrul bugetar (atunci când Klaus Iohannis vorbeşte despre dezvoltarea pe baza deficitelor mici) şi propune şi o analiză a situaţiei datoriei publice.

Este simplu să spunem că noul Cod fiscal este util economiei reale. În schimb, mult mai complicat este să anticipăm dacă acest Cod fiscal nu este cumva germenele unei creşteri nesănătoase pentru economia românească.

Rubrică realizată cu sprijinul OMV Petrom.