Codul fiscal, noul măr al discordiei între politicienii români

Mesajele economice ale politicienilor sunt tot mai contradictorii. Reprezentanţii Guvernului spun una, oficiali ai Comisiei Europene declară alta, iar preşedintele României trage un semnal de alarmă. În tot acest timp, în spatele uşilor închise, deciziile guvernamentale încurajează consumul şi inhibă investiţiile.

Iată faptele. Ministrul finanţelor, Eugen Teodorovici a declarat pe Facebook, după întâlnirea de marţi a Ecofin, reuniunea miniştrilor finanţelor din Uniunea Europeană, că România continuă acordul cu FMI şi Comisia Europeană.

Ieri la începutul şedinţei de guvern, premierul Ponta l-a felicitat pe ministrul finanţelor pentru că i-a convins pe partenerii europeni de utilitatea aplicării noului Cod fiscal. Ba mai mult, prim-ministrul Victor Ponta a afirmat că după promulgarea Codului fiscal şi după rectificarea bugetară se vor face calcule pentru ca la toamnă să se aplice o nouă lege a salarizării, o lege care va creşte salariile personalului bugetar.

Deloc întâmplător, premierul a apăsat de câteva ori pe sintagma ”după ce Codul fiscal va fi promulgat” ştiindu-se faptul că noul Cod a fost adoptat de Parlament şi se află în aşteptare la Preşedinţie pentru a fi promulgat.

Dacă va fi promulgat de preşedinte, pentru că tot ieri, prezent la Banca Naţională, preşedintele Iohannis a adus în discuţie câteva teme profunde ale economiei şi societăţii româneşti. Preşedintele a spus răspicat că, în actualul context, România nu se mai poate dezvolta pe baza deficitelor publice mari. Ba chiar, Klaus Iohannis a făcut o paralelă, deloc forţată, cu situaţia Greciei, spunând că de prea multe ori s-a dat vina pe moneda euro şi s-a omis că Grecia a făcut abuz de deficite bugetare mari.

Mai mult, preşedintele României a avut pentru prima dată de la instalare un discurs economic liberal vorbind despre rolul statului în economie, despre statul ca autor important de politici economice şi mai puţin ca actor economic. Să însemne acest discurs al preşedintelui un argument pentru refuzul de a promulga noul Cod fiscal? Vom vedea în următoarele zile.

Trebuie să ne aducem aminte că în plenul Parlamentului, cu ocazia susţinerii Codului fiscal, ministrul finanţelor a declarat, nonşalant, că deficitul bugetar va ajunge anul viitor la 3% din PIB, în loc de 1,1% din PIB, cât era asumat de guvern prin acordul cu FMI şi Comisia Europeană. Ceea ce arată clar viziunea economică diferită a Preşedintelui şi a guvernului Ponta.

Pentru a încheia ”filmul” acestor zile trebuie să avem în vedere şi declaraţia vicepreşedintelui Comisiei Europene, care spune că acordul Romania-FMI-CE este ”deraiat”. Deci, între optimismul ministrului Teodorovici şi ”deraierea” de care vorbeşte un înalt funcţionar al Comisiei este o altă diferenţă majoră de abordare.

În final, este interesantă opinia economistului Ionuţ Dumitru pe tema excesului bugetar. Într-un articol publicat recent, în nume propriu şi nu în calitate de preşedinte al Consiliului Fiscal aşa după cum chiar autorul ţine să precizeze, Ionuţ Dumitru arată că articolul 14 din legea Responsabilităţii fiscal-bugetare nr 69/2014 prevede un mecanism de corecţie în cazul în care se constată o deviere de la obiectivul bugetar pe termen mediu. În această situaţie, „Guvernul aprobă sau, după caz, transmite Parlamentului, spre adoptare, un set de măsuri, cu scopul de a corecta această deviere. Măsurile de corectare a devierii sunt formulate în termeni cuantificabili, eşalonate pe ani, şi vor produce efecte cel târziu asupra exerciţiului bugetar al următorului an.”

Cu alte cuvinte, dacă, doar dacă!, Guvernul va respecta legea, va fi obligat ca după adoptarea bugetului pe anul 2016 de către Parlament să ia măsuri de corectare a deficitului. Adică, să aducă deficitul din nou la 1,1% din PIB. Cum ar putea face acest lucru? Evident, prin noi taxe şi impozite. Din declaraţiile acestor zile, noile taxe vor fi aplicate companiilor. Aşadar, se vor descuraja investiţiile pentru a se încuraja consumul. Ceea ce nu poate decât să îngrijoreze în mediul de afaceri.