Ce ascund cifrele pozitive ale economiei româneşti

Prin economia românească parcă ar curge doar lapte şi miere. Avem o cifră greu de imaginat a inflaţiei, unică în ultimii 25 de ani, care în luna iunie a ajuns, la nivelul unui an, la minus 1,6%. Efectul scăderii este fără îndoială legat de reducerea TVA la produsele alimentare, statistica arătând, de altfel, acest lucru prin faptul că în luna iunie, alimentele au înregistrat o scădere a preţurilor cu 8,2%. Banca Naţională ţine să ne asigure că economia nu este în deflaţie, întrucât consumul creste semnificativ cu 4%.

O altă veste bună vine din partea exporturilor care au crescut în primele cinci luni ale anului cu 4,7% ajungând la 22,2 miliarde euro. Să adăugăm creşterea producţiei industriale, încetinită este drept, în raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut şi chiar revigorarea sectorului de construcţii, care a ieşit, în sfârşit, din criză. În luna mai a acestui an, construcţiile au crescut cu 10 procente, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

În spatele acestor cifre promiţătoare, se ascund însă o serie de îngrijorări. A spune că avem o scădere de preţuri la nivelul unui an este o bună veste statistică, dar greu de resimţit în economia reală. Discuţia importantă este din nou despre coşul de consum luat în calcul de Institutul de statistică.

Este ştiut că vorbim despre un indicator realizat conform metodologiei europene. Dar, în acelaşi timp, este cert faptul că, în calitatea lor de consumatori, românii resimt diferit efectele inflaţiei. Coşul de consum are în vedere autoconsumul şi anumite obiceiuri de consum ale cumpărătorilor. Ele sunt însă diferite între categorii sociale şi chiar între regiunile ţării. De aceea, inflaţia de minus 1,6% nu este simţită la fel în buzunarele consumătorilor, ba chiar unii dintre ei nu simt o scădere a preţurilor, ci dimpotrivă o creştere a lor.

Deflaţia sperie economiile, indiferent cât de dezvoltate ar fi ele. Ne temem de deflaţie, pentru că scăderea preţurilor îi face pe consumatori să amâne decizia de cumpărare, în aşteptarea unor preţuri mai mici, şi pentru că firmele vând mai mult, dar la preţuri mai mici, ceea ce le reduce profitabilitatea.

Economia românească este departe de a fi în deflaţie. Consumatorii cumpără, iar ajustarea preţurilor la produsele energetice va continua şi va aduce o creştere a preţurilor. Este însă interesant de văzut ce se va întâmpla începând cu anul viitor când TVA va scădea de la 24% la 19%.

O altă veste îngrijorătoare vine de la creşterea deficitului comercial care a ajuns la 2,5 miliarde euro, cu 252 milioane de euro mai mult decât anul trecut. Chiar dacă exporturile au crescut cu 4,7%, importurile au crescut cu 5,4%, ceea ce ne arată, în faza incipientă, situaţia deficitului comercial dinainte de criză.

Avem din nou creştere economică, dar ea se transferă către importuri. Dar această situaţie datează de ani de zile, iar excedentul temporar de balanţă comercială la produsele agroalimentare indică o schimbare de structură în acest domeniu. Reinflamarea deficitului comercial nu este o notă bună pentru economia reală.

În fine, în tot acest peisaj economic pozitiv marele semn de întrebare vine de la Guvern. Executivul se află în greşeala de a risipi prea repede şi fără efecte economice importante banii pe care economia reală şi, eventual, Agenţia de Administrare Fiscală îi aduc la bugetele statului. Iar aceasta este o eroare pentru care multe economii au avut de pătimit.

Rubrică realizată cu sprijinul OMV Petrom.