Iunie, marile speranţe ale bugetului şi economiei

Statisticile lunii iunie vin cu date cât se poate de interesante privind consumul şi încasările bugetare. În primul rând, un studiu realizat de compania Nielsen arată că vânzările de alimente au crescut cu 17% în primele două săptămâni ale lunii iunie. În al doilea rând, ANAF, în raportul pe care l-a făcut public recent, arată că în luna iunie încasările bugetare au crescut cu 4,4% faţă de luna iunie a anului trecut şi cu 0,3% faţă de programarea bugetară.

De fapt, tema majoră şi controversele sunt legate de o întrebare fundamentală: scăderile de taxe aduc în economie o reacţie favorabilă care compensează golul bugetar şi produc o creştere a veniturilor?

Există deja tabere clare şi păreri pro şi contra asupra acestui subiect. Spre exemplu, finanţatorii internaţionali nu vor fi convinşi niciodată că efectul în economia românească al scăderii taxelor va fi o creştere a veniturilor bugetare. Pe acest motiv, ei au fost acuzaţi că au o ”gândire contabilă”.

În plus, economistul Ionuţ Dumitru a realizat o interesantă analiză a efectelor aplicării noului Cod fiscal asupra bugetului de stat, lege care prevede, printre altele, scăderea TVA de la 24% la 19%. Dumitru arată că există riscul major ca deficitul bugetar să crească în apropierea cifrei de 3% din PIB, cu efectele nocive pe care această evoluţie le va avea asupra economiei româneşti. Cele mai mari riscuri ale creşterii deficitului bugetar sunt întreruperea acordului cu FMI şi Comisia Europeană, fapt care nu ar mai da dreptul României să cofinanţeze programele europene cu doar 10%. De asemenea, există pericolul ca autorităţile europene să declanşeze procedura de deficit excesiv, ceea ce ar presupune aplicarea unor amenzi.

La polul opus, se află evident iniţiatorii relaxării fiscale, adică membrii guvernului, de la premier la ministrul finanţelor.

Am avut până acum trei teste majore de relaxare fiscală. Reducerea TVA la produsele de panficatie, un test nerelevant, pentru că nu avem date clare asupra efectului din economie.

Al doilea test a fost reducerea, anul trecut, cu cinci puncte procentuale a CAS. Datele pe primele şase luni de la ANAF arată că există o scădere a încasărilor bugetare la CAS. Scăderea CAS ar fi trebuit să stimuleze crearea de locuri de muncă sau ieşirea din zona neagră a celor deja existente. Nu s-a întâmplat astfel şi pentru că reducerea CAS stimulează munca, în vreme ce scăderea TVA generează creşterea consumului.

Al treilea test al relaxării fiscale a fost scăderea TVA la produsele alimentare. Este prea devreme să ne pronunţăm asupra efectului în economie şi asupra bugetului. Studiul companiei Nielsen şi datele ANAF sunt încurajatoare, dar insuficiente, pentru că nu avem informaţii complete, respectiv nu ştim dacă încasările bugetare la TVA, la capitolul produse alimentare, au crescut.

În fine, urmează testul al patrulea, cel mare, anul viitor când TVA va scădea de la 24 la 19%.

Până la noi date, controversele vor continua cu argumente din partea ambelor tabere. Economia reală va da dreptate unei viziuni sau alteia.