(FOTO) Statuie celebră din Parcul Cişmigiu, "mutilată" de o improvizaţie ridicolă

foto_statuie_celebra_parcul_cismigiu_mutilata_improvizatie_ridicola.jpg

Izvorul Sissi Stefanidi din Parcul Cişmigiu (Foto: RFI/Cosmin Ruscior)
Izvorul Sissi Stefanidi din Parcul Cişmigiu (Foto: RFI/Cosmin Ruscior)

Unul dintre cele mai cunoscute monumente din Parcul Cişmigiu este în mod frecvent "alterat" de intervenţia omului, mai ales pe timpul verii. E vorba de Izvorul Sissi Stefanidi, amplasat pe una dintre aleile principale ale frumoasei grădini din centrul Bucureştiului.

Parcul Cişmigiu este unul dintre cele mai vechi din Capitală. Povestea sa începe în 1780, când Alexandru Ipsilanti, domnul Ţării Româneşti, i-a poruncit "Marelui Cişmigiu" (omul responsabil cu cişmelele oraşului) să construiască două cişmele în această zonă. Una dintre acele cişmele a fost amplasată înspre strada Ştirbei Vodă, pe locul grădinii de astăzi.

Inaugurarea oficială a Grădinii Cişmigiu a avut loc mult mai târziu, în 1854. Pentru realizarea parcului au fost aduşi 30 de mii de arbori şi arbuşti din jurul oraşului şi plante ornamentale de la Braşov şi Viena. Cel însărcinat cu amenajarea Cişmigiului a fost grădinarul peisagist Wilhelm Mayer, fostul director al Grădinilor Imperiale din Viena.

În 1856, o parte a lacului a secat, din cauza pantofarilor din zonă, care aruncaseră acolo resturile de materiale specifice meseriei lor (sursa: cismigiuparc.ro).

Izvorul Sissi Stefanidi din Parcul Cişmigiu (Foto: RFI/Cosmin Ruscior)

Parcul Cişmigiu este plin de monumente, dintre care putem aminti Rotonda Scriitorilor, amenajată în 1943, bustul "Maica Smara" sau Izvorul Sissi Stefanidi.

Ei bine, acest din urmă monument este "mutilat" în fiecare an, în special în perioada verii, printr-o improvizaţie ridicolă. Izvorul reprezintă statuia unei mame îndurerate de moartea fiicei sale, care toarnă apă cu ulciorul. Locul pe care este amplasată statuia aparţinuse familiei Stefanidi şi a fost donat Primăriei oraşului, după moartea fiicei lor, la vârsta de 21 de ani.

La baza statuii propriu-zise se află un fel de jgheab (cuvântul folosit e poate rudimentar, ţinând cont că vorbim de un monument estetic deosebit), prin care apa ce curge din ulcior îşi continuă drumul spre canalizare.

Izvorul Sissi Stefanidi din Parcul Cişmigiu (Foto: RFI/Cosmin Ruscior)

Problema e că presiunea apei care curge din ulcior nu e suficient de mare pentru ca lichidul să poată ajunge mai departe în canalul colector de la baza statuii. Şi atunci, ce s-au gândit cei care se ocupă de gestionarea Grădinii Cişmigiu? Au înfipt nici mai mult nici mai puţin decât o ţeavă în gura ulciorului, pentru ca apa să ajungă unde trebuie. Şi cum nici ţeava respectivă nu avea dimensiunea "regulamentară", au înfipt în ea şi un furtun de mici dimensiuni, suficient însă ca apa să curgă direct în jgheab. Mission accomplished...

Izvorul Sissi Stefanidi din Parcul Cişmigiu (Foto: RFI/Cosmin Ruscior)

Statuia este înscrisă în Lista monumentelor istorice 2010-Municipiul Bucureşti-la nr. crt. 2369, cod LMI B-III-m-B-20050 (sursa: Wikipedia).

Izvorul Sissi Stefanidi din Parcul Cişmigiu (Foto: RFI/Cosmin Ruscior)

Izvorul Sissi Stefanidi (amplasat în 1927 în Parcul Cişmigiu) este o sculptură realizată de Ion C. Dimitriu-Bârlad. Artist şcolit la Paris, sub îndrumarea profesorilor-sculptori Landawskz şi Bouchard, Dimitriu Bârlad s-a făcut remarcat cu lucrări ca Monumentul Cavaleriei, Regele Ferdinand I, Monumentul Marinarilor şi bustul Majestăţii sale Regele Carol II (sursa: ampt.ro, site-ul Administraţiei Monumentelor şi Patrimoniului Turistic).

Alte statui ale lui Dimitriu Bârlad:

Titu Maiorescu (Grădina Cişmigiu)

Dr. Haralamb Botescu (Piaţa Buzeşti)

Alte detalii mai puţin cunoscute despre Grădina Cişmigiu: în parc există un loc special, La Cetate, unde se află ruinele unei mănăstiri construite de logofătul Văcărescu în 1756, din incinta căreia pornea un tunel secret ce lega Palatul Creţulescu de malul Dâmboviţei; primul chioşc de ziare din Bucureşti a fost instalat la intrarea principală în Parcul Cişmigiu, el putând fi admirat şi astăzi, după ce a fost refăcut; într-o vreme a existat un regulament strict pentru cei care voiau să se plimbe prin Cişmigiu: vizitatorii nu aveau voie să facă gălăgie, să vorbească urât sau să facă mizerie, iar orice activitate comercială era interzisă.