Ambasadoarele Franței și Libanului, despre Ziua Francofoniei într-un an special

ambasadoarea-frantei-la-bucuresti-doamna-laurence-auer-si-ambasadoarea-libanului-doamna-rana-mokaddem.jpg

Ambasadoarea Franței la București, doamna Laurence Auer și ambasadoarea Libanului, doamna Rana Mokaddem
Ambasadoarea Franței la București, doamna Laurence Auer și ambasadoarea Libanului, doamna Rana Mokaddem

La 20 martie se celebrează Ziua Internațională a Francofoniei. Astăzi, 88 de state și guverne sunt francofone, există 300 de milioane de vorbitori, ceea ce face ca limba franceză să fie cea de a 5-a cea mai utilizată în lume. Un număr de 80 de milioane de oameni au franceza ca limbă de instruire.

Ziua Francofoniei și mai ales felul în care ea poate fi celebrată în această perioadă de restricții este și subiectul interviului pe care am discutat cu ambasadoarea Franței la București, doamna Laurence Auer și ambasadoarea Libanului, doamna Rana Mokaddem. Aceasta din urmă este și președinta GADIF – Grupul Ambasadorilor, Delegațiilor și Instituțiilor Francofone, de la București

 

- Doamnă ambasador Auer, ce are special, în acest an,  Ziua Francofoniei?

L. A. : Mulțumesc RFI că ne-a oferit ocazia să vorbim în această zi. Francofonia în România este un exercițiu colectiv, pe care îl marcăm împreună cu toți colegii și de aceea sunt foarte bucuroasă pentru acest dublu interviu, care marchează această sărbătoare. Iar această sărbătoare, în România, este și despre toate cifrele pe care le-ați amintit. Estimăm că în sistemul educațional românesc, 85% studiază franceza, un milion și trei sute de mii. În universități – și mai frapant – avem 65 de diplome francofone. Avem și bacalaureat francofon. Și toate acestea sunt celebrate acum în România.

 

 

Desigur că acest an a fost unul cu totul special. Ne-am pus întrebarea cum am putea ajunge în școli, așa cum se întâmpla în anii din urmă și cum am putea celebra mai bine, după un an atât de dificil. Și vreau să vă spun că avem surprize. În timpul pandemiei, românii, româncele, tinerii nu s-au mai putut înscrie direct la Institutul Francez sau la Alliance Francaise, însă au făcut-o online. Și avem mai mulți cursanți acum. De exemplu, pe timpul verii, universitatea online pentru profesorii de franceză, care de obicei avea 5.000 de înscrieri, acum are 25.000! Și trebuie să ținem seama de aceste cifre, în această perioadă care e atât de dificilă. Oamenii au simțit nevoia să se cultive și francofonia este foarte, foarte puternică în această privință. Este o comunitate de francofoni, sunt cărțile, discuțiile pe marginea lor. Nu este doar Franța – țin să subliniez asta.

 

-      Doamnă ambasador Rana Mokaddem, prezidați Grupul Ambasadorilor, Delegațiilor și Instituțiilor Francofone, de la București. Vă rog să ne vorbiți despre multiplele dimensiuni ale francofoniei, de la cea diplomatică la cea economică și antreprenorială, culturală, sportivă, a egalităţii de șanse ... și cred că nu le-am enumerat pe toate.

 

 

R.M.: Mulțumesc RFI și mulțumesc ambasadoarei Franței pentru primirea atât de călduroasă și de intimă pentru a vorbi despre francofonie. Și mai ales, despre francofonie la București. Alături de GADIF, care reprezintă Grupul Ambasadelor, Institutelor și Delegațiilor Francofone , am încercat să acoperim numeroase domenii, după cum foarte bine ați enumerat. Cultivăm în cadrul francofoniei diversitatea, multilingvismul, schimburile culturale, poate, un pic, politica dar bineînțeles, economia. Este adevărat că francofonia grupează state cu o bogăție culturală extrem de diversă. Și știm că fiecare dintre noi, atunci când organizăm ceva care să arate aceasta, arătăm, de fapt, un alt aspect al umanității și valorilor umane.

 

-      Doamnă ambasador Laurence Auer, chiar și în această perioadă grea din punct de vedere sanitar, ați întreprins vizite în țară, ați fost la Iași, la Cluj. Cu ce impresii v-ați întors?

L.A.: Așa este, nu am dorit să rămân doar în București, în pofida acestei perioade atât de dificile. Și am avut șansa de a avea Institute Franceze la Iași și la Cluj, în locuri cu o mare tradiție intelectuală, iar cele două universități au și o mare tradiție francofonă. Sunt universități care acordă diplome echivalente celor din Franța, în medicină umană și veterinară. Și aceasta va fi o deschidere către întreaga lume. Colega mea, Rana, vorbea despre ceea ce putem face în diferite sectoare și iată, putem pregăti medici și veterinari – o putem face pentru țările africane și pentru restul lumii.

Am găsit la Iași o mare tradiție de învățământ francez. Sunt două licee care pregătesc bacalaureatul bilingv. Și de asemenea, am descoperit povestea unei profesoare de limbă franceză care se numea Charlotte Sibi. Ea pregătea în casa și în grădina ei zeci și zeci de elevi , fără niciun fel de plată. Biblioteca Institutului Francez din Iași îi poartă astăzi numele.

 

 

Ceea ce vreau să spun este că, adesea, profesorul de franceză este o femeie. Nu vreau, bineînțeles, să descurajez bărbații – avem nevoie de egalitate în toate domeniile. Dar adesea, această transmitere a limbii se face de la o vârstă fragedă și se face acasă. Și în această perioadă, când stăm mult acasă, putem să revedem o mică poveste în franceză, o bandă desenată – încă mai aveți Pif în bibliotecile dumneavoastră – câteva poezii traduse din franceză în română, toate acestea ne trezesc interesul,ne inspiră și ne fac plăcere, de asemenea.

Celebrăm anul acesta 30 de ani de francofonie, este aniversarea aderării României la Organizația Francofoniei. Sunt, de asemenea, 30 de ani de la înființarea Institutelor Franceze la Iași și la Cluj. Și tocmai am celebrat și 30 de ani de la înființarea Alianței Franceze la Brașov. A fost o perioadă foarte, foarte activă, este o perioadă a maturității,în care putem propune lucruri noi. Este un moment în care privim mai mult către economie – cluburile de afaceri sau felul în care deschiderea către limba franceză poate fi o oportunitate în carieră. Iată primele mele impresii dintr-o țară pe care de-abia încep să o descopăr.

 

-      Doamnă ambasador  Rana Mokadem, ce ne puteți spune despre această dimensiune feminină a francofoniei, la nivel diplomatic și politic?

Mai întâi, nu pot decât să confirm la rândul meu foarte bunele impresii ale doamnei ambasadoare a Franței despre francofonia din România. Și vedem peste tot tineri, dar și oameni din alte generații, care sunt foarte interesați de limba franceză și foarte bine educați. Mai multe limbi înseamnă mai multe porți care se deschid. Aceasta ne dă o asigurare că viitorul va fi mai bun, fie că este vorba despre studenți sau despre cei care lucrează.

În ce privește dimensiunea feminină a francofoniei, pot vorbi despre București, dar de asemenea, Organizația Internațională a Francofoniei are multe femei la nivelurile de decizie. La București, avem șansa de a avea mai multe ambasadoare în cadrul GADIF. Și, după experiența mea, ele sunt ceva mai active. O spun cu un pic de modestie. Sigur că și bărbații sunt, dar parcă femeile sunt un pic mai mult și fac o anumită diferență.