Povestea primei companii aeriene internaționale din lume: Compania Franco-Română de Navigație Aeriană

luca1.jpg

Image source: 
Facebook / Luca Niculescu

Acum câteva zile a apărut în librăriile din Franța istoria primei companii aeriene internaționale din lume: Compania Franco-Română de Navigație Aeriană, înființată acum exact o sută de ani, în 1920. Ambasadorul României la Paris, Luca Niculescu, a împărtășit pe pagina sa de socializare câteva impresii despre această carte:

”Povestea pare desprinsă dintr-un film : suntem la sfârșitul Primului război mondial și mulți dintre piloții avioanelor de luptă nu mai au ce face. Câțiva rămân în armată, unii fac spectacole de acrobații aeriene, alții își schimbă complet domeniul de activitate. Și unul dintre ei, Pierre de Fleurieu, aristocrat, se angajează la o bancă: filiala franceză a băncii românești Marmorosch Blank.

Tatăl său, supărat că fiul a ajuns să lucreze la ghișeu, solicită o audiență președintelui băncii, românul Aristide Blank, în care îi cere ferm sa îl concedieze pe băiatul care «prestează o muncă nedemnă pentru un aristocrat ».

Dar Blank face altceva, se întâlnește cu tânărul Pierre de Fleurieu, e cucerit de personalitatea sa, de ideile sale privind posibilitatea realizării unor zboruri comerciale și îi oferă aproape imediat un cec de multe milioane de franci.

Și așa începe fascinanta poveste – cu banii bancherului român și cu visele tânărului pilot francez se naște Compania Franco Română de Navigație Aeriană. Si cu sprijinul statului român, Nicolae Titulescu fiind cel care a spus : „aviația trebuie să fie clasificată ca un instrument de pace, în special în Europa Centrala, unde persistă tensiuni. E o idee bună să înființăm o companie aeriană cu sprijinul României”.

Ca urmare, sunt angajați piloți care luptaseră în război, sunt amenajate avioane care nu transportaseră niciodată pasageri, sunt construite aerodromuri.

Se zboară din etapă în etapă. Paris – Strasbourg – Viena – Praga – Varșovia – București…  Avioanele sunt mai mici sau mai mari, mai fiabile sau mai puțin și poartă nume care par azi exotice : Cotez, Spad, Bleriot, Hispano-Suiza.

E multa dăruire, mult entuziasm, e pionierat. Au loc și incidente, și accidente : aterizări forțate, prăbușiri, avioane distruse, vieți pierdute…Dar compania se extinde și rutele de zbor sunt tot mai multe. Se scriu pagini frumoase în presă, Hemingway și Paul Morand sunt printre cei care o popularizează.

”M-am dus cu domnul Nash la biroul Companiei Franco-Române Aero și am cumpărat două bilete, la jumătate de preț pentru jurnaliști, pentru 120 de franci, suficient pentru un zbor de la Paris la Strasburg. Călătoria cu cel mai bun tren expres este de zece ore și jumătate și durează două ore și jumătate cu avionul…..…..Ne-am îndreptat aproape direct la est de Paris, ridicându-ne în aer ca și cum am fi stat într-o barcă care a fost ridicată încet de un uriaș, iar pământul a început să se aplatizeze sub noi. Părea tăiat în pătrate maro, pătrate galbene, pătrate verzi și mari pete plate de verde acolo unde era o pădure. Am început să înțeleg pictura cubistă...”, scria Hemingway, în articolul ”A Paris-to-Strasbourg Flight”, publicat în Toronto Daily Star, în 9 septembrie, 1922.

Iată, de exemplu, ce spunea un pilot despre primul zbor de noapte Belgrad – București din 19 septembrie 1923: « Zburăm în lumina lunii. Vedem perfect munții și Dunărea care șerpuiește în defileu. Nu e nici o problemă să ne orientăm. Trecem peste Turnu Severin, e un oraș mare, bine iluminat…aterizăm fară probleme la București. Zborurile de noapte sunt minunate ! ».

Cartea e și o ocazie de a descoperi capitalele în care se fac escalele. Astfel, un pilot vede Bucurestiul ca fiind « un oraș atât de agreabil ! Cel mai frumos, fară îndoială, din toată aceasta parte a Europei : străzi largi, clădiri frumoase și se vorbește o franceza atât de bună … »

România este foarte prezentă în aceasta carte, de altfel. Sunt menționați Vlaicu, Vuia, Coandă, prințul Bibescu și, mai ales, familia regală ,« pasionată de aviație ».

Numele companiei rămâne neschimbat câțiva ani, după care, ca urmare a succesului, se transformă în Compania Internațională de Navigație Aeriana.

Iar în 1933, aceasta aventură se încheie, pentru a da naștere altora : se nasc companiile Air France și LARES, din care avea să apară apoi Tarom.

O carte extraordinară, la care autoarea, Maryla Boutineau, a lucrat mulți ani și a studiat multe arhive. Și de-abia aștept să fie tradusă în română !”