Europalia a sărbătorit 50 de ani de existență cu Brâncuși și Purcărete

82569679_650625315768110_8352966591851266048_n.jpg

Brâncusi la Bozar
Intrarea în expoziția Brâncuși de la Bozar, Bruxelles
Image source: 
Mihaela Gherghisan/RFI

Festivalul belgian multidisciplinar Europalia a împlinit 50 de ani, o vârstă sărbătorită în plină promovare a culturii române. De altfel, expoziția Brâncuși de la Bozar la Bruxelles a fost prelungită cu trei săptămâni după ce a depășit pragul de 50.000 de vizitatori. 

Succesul expoziției Brâncuși la Bruxelles nu este neapărat o surpriză, dar este o veste bună, atât pentru organizatori, cât și pentru cultura română.

Dar aici nu i se spune Brâncuși, ci Bràncuzi, este franțuzirea numelui său pe care cultura franceză l-a asimilat cu multe decenii în urmă. 

In presa belgiană, unii ziariști mai zeloși au încercat să explice pronunția corectă a numelui, propunând cititorilor să nu pronunțe „i”-ul de la sfârșit și să transforme „s”-ul în „ch”. 

Greu de știut dacă cineva a reușit pronunțe „Brâncuși” urmând acest îndreptar, dar expoziția cunoaște un enorm succes. 

Este vorba de fapt despre România altfel, cea pe care putini belgieni o știu sau măcar o bănuiesc, iar alții o descoperă. Numărul vizitatorilor din octombrie 2019 și pâna acum se ridică la aproape 100.000. 

Directorul artistic al Europaliei, Dirk Vermaelen explica dorința organizatorilor de a prezenta cultura română, la 30 de ani recâștigarea democrației, o „cultură nebănuit de complexă” pe care festivalul a revelat-o publicului belgian. 

Prelungirea expoziției se explică prin succesul acesta și prin faptul că organizatorii la început nu au luat riscul să schimbe ceva în cadența vizitelor și a numărului de vizitatori. 

Expoziția regrupează obiecte extrem de valoroase, dar și de fragile, prin urmare un numar relativ mic de vizitatori este admis o dată pe oră iar vizitele ghidate se fac doar în anumite condiții. 

Sculpturile sunt asigurate pentru cifre astronomice; cele opt împrumutate de muzeele din România au fost asigurate pentru 115,8 milioane de euro. Operele au fost adunate din toată lumea, din muzee dar și de la colecționari. Responsabilitatea organizatorilor este imensă.

In aceste condiții, expoziția, care numără 250 de obiecte , fotografii și alte documente ilustrând opera și viața artistului, este protejată la maxim. 

Si totuși, datorită cererii imense a publicului, a fost nevoie de o oarecare flexibilitate.  Astfel,  în timpul vacantei de iarnă, Bozar a înregistrat pâna la 1000 de vizitatori ai expoziției pe zi. 

Acest succes servește argumentul actual al finanțării culturii în condițiile în care în partea de nord a Belgiei unde proiectele culturale pierd 60% din finanțarea publică. Proiectul flamand de reducere a susținerii pentru artiști va avea un impact asupra activităților culturale din Bruxelles. 

Cotidianul Le Soir îi ia în râs pe politicienii flamanzi care pretind că in zilele noastre orice poate fi trecut drept artă și că „pe vremuri” existau repere serioase. 

Nu, politicul nu poate determina ce e frumos și nici ceea ce poate fi considerat drept artă, spune Le Soir și face o paralelă cu Brâncuși: nu doar că marele sculptor și-a aparat opera în fața justiției dar saloanele de la Bozar sunt pline de vizitatori pentru expoziția din cadrul Europalia.

„Brâncuși, sublimarea formei”, este expoziția far a festivalului Europalia consacrat României începând cu octombrie 2019, festival care a reunit numeroase activități pe teritoriul Belgiei. Ultima, spectacolul extraordinar al lui Silviu Purcărete „Prințesa deocheată”, a marcat la Bruxelles, în decembrie trecut,  unul din accentele de sfârșit ale festivalului. 

Opera lui Brâncuși, printre care Muza adormită, Domnișoara Pogany, Sărutul, Leda și altele, mai poate fi admirată la Bozar pâna în data de 2 februarie. 

Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghisan