Muzeul Nicolae Minovici, readus la viață cu fonduri europene

poza_principala_articol.jpg

Image source: 
ADRBI

A fost primul muzeu bucureștean de artă populară, deschis încă din anul 1906. A fost ridicat, în imediata apropiere a fântânii Miorița din Capitală, de către un medic renumit al începutului de secol XX cu scopul inițial de vilă de odihnă. A devenit în foarte scurt timp muzeul care adăpostește azi una din cele mai importante colecții de artă etnografică românească. A fost renovat recent cu fonduri europene. Este muzeul Nicolae Minovici din București.

Muzeul medicului îndrăgostit de artă Nicolae Minovici, cunoscut și sub numele de ”Vila cu clopoței”, a fost ridicat la marginea Bucureștiului în 1905 pentru a deveni o veritabilă vilă de odihnă a proprietarului, un important exponent al medicinei românești de la începutul secolului al XX-lea. Însă, în 1906, destinația clădirii s-a schimbat radical, devinind adăpost pentru o vastă colecție de artă etnografică românească și, în scurt timp, primul muzeu de profil din București, după cum povestește muzeograful Silvia Zamfir. Ascultă



Primarul și totodată renumitul medic Nicolae Minovici punea astfel bazele primului muzeu bucureștean de artă populară. Dragostea sa pentru artă se manifestă încă din anii adolescenței. Nicolae a fost practic primul din familia sa care s-a rupt, cel puțin pentru o perioadă, de sectorul științelor: după absolvirea bacalaureatului în 1891, s-a înscris la Școala de Belle-Arte, cursuri pe care le-a urmat timp de un an. Intervențiile fratelui său mai mare Mina l-au determinat în final să se înscrie la Facultatea de Medicină.

Dar lumea artelor nu a fost dată uitării. Nicolae Minovici a devenit un asiduu colecționar de obiecte de artă și în mod special de artă populară din spațiul românesc. Viziunea medicului s-a clădit pe o perioadă de patru decenii în care a strâns obiecte de artă națională, de la ceramică și textile tradiționale la pictură contemporană, toate expuse în muzeul Nicolae Minovici, de pe strada cu același nume, numărul 1.

În patrimoniul muzeului predomină obiectele textile (cămăşi, ii, fote, vâlnice, ştergare, scoarţe) şi de ceramică, însă muzeul deţine și colecţii reprezentative de icoane, ouă încondeiate şi obiecte de lemn specifice gospodăriei ţărăneşti.

Ascultă:



Muzeul Nicolae Minovici te frapează încă de la intrare prin însăși clădirea care îl găzduiește: Construcția plasată pe Şoseaua Bucureşti – Ploieşti, colţ cu strada Doctor Nicolae Minovici, numărul 1, este considerată drept unul dintre monumentele arhitecturale remarcabile pentru stilul neoromânesc. Proprietarul însuși a căutat surse de inspirație în arhitectura de factură populară. Construirea ei i-a revenit prietenului medicului Minovici, arhitectul Cristofi Cerchez.

Din punct de vedere compozițional, rezultatatul viziunii celor doi ilustrează maniera permisivă a neoromânescului în arhitectură, dar și stilurile începului de secol XX. Prin urmare, clădirea muzeului prezintă elemente de factură tradițională și europeană. În primul rând, arhitectul se folosește de sintaxa compozițională urbană, cu etaj supra-înălțat și mansardă, care oferă unitate fațadei și o compartimentare compactă în interior, cu săli de mărimi diferite. Din arhitectura tradițională, aduce în prim-plan un turn pe partea sudică, pe care îl împrumută din cula oltenescă, fortificat cu un contrafort. Acest element conferă originalitate clădirii în rândul construcțiilor din stilul neoromânesc.

La etaj se află o terasă prelungită, compusă din două elemente discrepante: o loggia italiană și un pridvor țărănesc. Ele sunt delimitate pe interior, fațada păstrând aspectul unitar, însă elementele de decor prezintă identitatea stilului din care provin. Astfel întâlnim coloane torsadate și stâlpi incizați, panouri de piatră traforate cu frunze de acant și fruntari crestați cu motive apotropaice.

Dacă exteriorul se comportă neunitar, interiorul se pierde în decorații și combinații de simboluri într-un spațiu expozițional de mici dimeniuni. Însă rămâne remarcabil modul de decorație, care preia elemente folosite în mod uzual în casa tradițională, și aduce inserții inovative preluând motive ornamentale de ceramică sau textile, plasate pe pereți (friza cu motive oltenești și vasele de ceramică de pe tavan).

Se poate observa o discrepanță la nivelul simbolurilor crestate pe aplicațiile de lemn. Se îmbină elemente de factură tradițională, moștenite din vechile credințe, cu semne creștine, după cum pot afla vizitatorii de la ghizii muzeului, în limba română sau engleză.

 

Unul din punctele centrale ale muzeului este o capelă construită în bolţi cu chenare, aşa cum se întâlneau şi în vechile aşezări feudale.

 

Muzeul, readus la viață cu fonduri europene

Toate aceste elemente care alcătuiesc o veritabilă operă de artă nu ar fi fost posibil să fie restaurate la inițiala valoare fără banii europeni accesați în 2011. Au fost obținuți 11,2 milioane de lei prin Programul Operaţional Regional 2007 – 2013, Axa Prioritară 5. Contractul a fost semnat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov şi Unitatea administrativ teritorială Municipiul Bucureşti.

Surse de finanţare conform contract finanţare:

Valoare totala proiect : 14.995.314,80 lei, din care:
- Valoare neeligibila a proiectului: 664.798,43 lei
- Valoare eligibila a proiectului: 11.476.171,57 lei
- T.V.A. : 2.854.344,80 lei
Contribuţie proprie in proiect: 894.321,86 lei din care:
- Contribuţie la cheltuieli eligibile: 229.523,43 lei
- Contribuţie la cheltuieli neeligibile: 664.798,43 lei.
- Asistenta financiara nerambursabila: 11.246.648,14 lei
Schema de finanţare:
- Fonduri nerambursabile (FEDER): 85% din cheltuieli eligibile
- Fonduri buget stat: 13% din cheltuieli eligibile + TVA aferent cheltuieli eligibile
- Fonduri buget local: 2% din cheltuieli eligibile + total cheltuieli neeligibile + TVA aferent cheltuielilor neeligibile.

Horia Iova, responsabil cu comunicarea la Muzeul Nicolae Minovici, explică beneficiile proiectului finanțat cu fonduri UE - Ascultă:



Muzeografii muzeului îi îndeamnă pe vizitatori ca, după ce trec pragul Muzeului Nicolae Minovici, să meargă și la celelalte două clădiri reabilitate cu fonduri europene în cadrul aceluiași proiect: Casa Filipescu-Cesianu și Observatorul astronomic.

Muzeograful Silvia Zamfir - Ascultă:



 

Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro și RFI România în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio. Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

ASCULTĂ reportajul RFI la Muzeul Nicolae Minovici