Sezonul România-Franța la Muzeul Național de Artă și la Muzeul Literaturii Române

muzee.png

Image source: 
RFI România

Ediție specială #Zebra, dedicată Sezonului România-Franța 2019 / Saison Roumanie - France 2019, realizată în studioul RFI Romania de la Muzeul Național de Artă al României (MNAR). Invitații Mihaelei Dedeoglu sunt Ioan Cristescu, directorul Muzeul Naţional al Literaturii Române, Liviu Constantinescu, directorul MNAR şi Octavian Boicescu, director adjunct ştiinţific MNAR.

Ioan Cristescu Directorul Muzeului Național al Literaturii Române:



 „Itinerarii culturale România-Franța” este catalogul expoziției de la Biblioteca Academiei Române care se va vernisa mâine. Ce aveți în față este o întâmplare unică. Multe dintre lucrările pe care le vedeți acolo, manuscrise, artă plastică, cărți rare, nu au mai fost scoase din arhivele Bibliotecii Academiei de foarte mulți ani, iar unele nicioată. Nu era un prilej mai bun să fie scoase și să se facă o expoziție de tipul acesta decât acum, o dată cu debutul sezonului și în timpul Sezonului România – Franța. Într-adevăr, cum spune în cuvântul înainte academicianul Răzvan Teodorescu, avem de-a face cu un belșug, belșug în imagine, dar și de manuscrise, în special. Avem expusă corespondență Victor Hugo, Lamartine, foarte multă corespondență de secol XIX și de secol XX. Unele sunt expuse pentru prima dată.

Mihaela Dedeoglu: Poate ne vorbiți un pic de evenimentele pe care muzeul dumneavoastră le organizează în cadrul Sezonului, în partneriat cu alte muzee, de foarte multe ori.

I.C:  Trebuie să spun de la început că Muzeul Național al Literaturii Române s-a implicat în sezon și dintr-un motiv subiectiv, dar și din multe motive obiective. Într-un fel, am profitat de acest eveniment poentru a aduce în fața publicului românesc câteva lucruri pentru prima dată în România. Pentru prima dată este Eli Lotar, pe care îl venisăm astăzi la Muzeul Colecțiilor de Artă. Îi mulțumesc domnului Constantinescu că ne-a găzdiut. Este pentru prima dată Eli Lotar. Am dorit să îi împlinim visul lui Tudor Arghezi de a-și aduce copilul acasă. În 1917 când Eli Lotar a fugit de acasă în ziarul Dimineața Tudor Arghezi a publicat câteva telegrame în care spunea „Eliazar, de oriunde ești vino imediat acasă. Tatăl”. Și eu personal și Muzeul Literaturii, fiindcă avem Mărțisorul, suntem foarte atașați de Tudor Arghezi. Al doilea motiv a fost legat de Gherasim Luca, un mare scriitor româno-francez, aporape necunoscut în literatura română, în peisajul culturat românesc pentru care, din nefericire, s-au făcut mult prea puține lucruri pentru a fi cunoscut ca unul dintre cei mai mari avangardiști suprarealiști pe crae i-am avut în secolul al XX-lea. Dea semenea, fiind un pasionat admirator al lui Artaud, am descoperit-o, cu ajutorul Institutului Francez pe Genica Athanasiou, al cărei venisaj, împreună cu această relație frumoasă dintre Artaud și Genica Athanasiou îl vom vernisa pe 9 mai la Geleria Galateca. Iar pe 17 mai urmează cea mai frumoasă seară pe care puteam să o organizăm în cadrul Festivalului Internațional de Poezie București, o seară de poezie franceză, al cărei invitat este Michel Deguy. Încercăm de trei ani să îl aducem la București. Este o personalitate a literelor franceze. Și continuă acest periplu în sezon cu quete de polar, varianta românească la început de iunie și se va încheia cu o mare conferință la Academia Română în 17 – 18, când vom discuta despre relații România – Franța, nu numai relații culturale, ci toate tipurile de relații, politice, culturale, istorice.

 

Liviu Constantinescu, directorul Muzeului Național de Artă:

 

Vă sunt dator cu câteva amânunte rezultate în urma vizitei la Paris, respectiv din deschiderea expoziției care închidea sezonul România în Franța. Expoziția e la Muzeul Luvru. E o expoziție ce a fost precedată de vernisajul unei expoziții la Reims pe care o realizase Muzeul Național de Istorie a României în colaborare cu Muzeul Peleș. Ambele monumente au fost onorate de prezența Casei regale prin prezența Custodelui coroaneui, Alteța Sa Principesa Margareta.

Din păcate, șocul tragediei întâmplate la Notre Dame ne-a surprins la Reims. Acest moment dramatic a fost trăit tensionat de cei care au participat la cele două vernisaje. La vernisajul de la Luvru am participat prin 11 lucrări din patrimoniul Muzeului Național de Artă. Sunt convins că acest vernisaj s-a bucurat de un mare succes. În afară de reprezentanții Casei relage, au mai participat reprezentanți ai Ministerului Culturii, din partea Ministerului Afacerilor Externe, domnul Cioroianu, ambasadorul nostru la UNESCO, ambasada României la Paris, de asemenea, comisarii celor două părți pentru Sezonul Franța – România, reprezentanții bisericii. S-a transmis și un mesaj din partea Patriarhului României.

Noi am transmis cuvântarea directorului general al Muzeului Luvru live pe Facebook-ul muzeului. A fost un succes. Emoțiile domnului director Cristescu încep înaintea celor de la mine. Întotdeuna am avut nu numai o afinitate unul față de altul, de când ne-am cunoscut, dar și o dispoziție de a colabora. Îi mulțumesc. Dânsul e caracterizat printr-un calm... Asta nu înseamnă că nu se implică și nu pune suflet. Problemele sunt tratate cu seriozitate. Eu zic că ne-am ridicat la înălțimea așteptărilor dânsului în această colaborare. Probabil că vor mai fi și altele. La noi, o să începem cu vernisajul expoziției Specii de spațiu, cu piese de artă contemporană din patrimoniul Société Générale, în paralel cu deschiderea unei expoziții pe împrejmuirea palatului dinspre Calea Victoriei. Sper ca această expoziție să poată să fie și ea văzută în condiții civilizate pentru că e în aer liber iar vremea e destul de nefavorabilă. E o expoziție ce ar trebui să fie destul de interesantă pentru că se referă la francezi care au făcut România și români care au făcut Franța. După care, urmează un moment deosebit. Deschiderea oficială a Sezonului în prezența Președintelui României. Sunt convins că lucrurile vor decurge normal.

 

Octavian Băicescu, director adjunct ştiinţific MNAR



Mihaela Dedeoglu: Cum se vede de la București Sezonul acesta încrucișat?

Octavian Băicescu: Am încercat să culeg informații de la toate persoanele implicate atât din România, cât și din Franța în multitudinea aceasta de proiecte și semnele sunt dintre cele mai pozitive. Este o provocare pentru noi. Este o organizare care implică un efort uman enorm, financiar, organizatoric, de toate tipurile. Îndrăznesc să spun că i-am făcut față cu brio. Sigur, micile disfuncții, micile întârzieri inerente unui program atât de ambițios se întâlnesc la toți și pe oriunde. Una peste alta, îndrăznesc să spun că stăm sub semnul pozitivului cu acest sezon Franța – România. Muzeul nostru este asediat de aceste proiecte. Cred că le-am făcut și lor față cu brio. Astăzi, cum ați menționat mai devreme, vom avea întreaga azi struturată pe inaugurarea celor trei evenimente culturale în cele două sedii ale noastre, Muzeul Colecțiilor și Palatul Regal. Sunt convins că este o oportunitate imensă pentru ca atât noi, cât și francezii să ne cunoaștem altfel, sub semnul acestei abordări ce depășește clișeele. E o idee ingenioasă. Îi șteptăm roadele.

Mihaela Dedeoglu: La nivel instituțional, ce a reprezentat pentru dumneavoatră această cooperare, acest tip de lucru, care nu a fost foarte ușor. Care este miza?

O.B:  Nu a fost deloc ușor. Instituția noastră prin importanța ei, prin amploarea ei, nu lucrează pentru prima dată cu muzee prestigioase din Franța sau cu alte instituții culturale franceze. Aveam uzanța acestor colaborări. Acum s-a făcut în cu totul alt ritm, mult mai susținut, uneori îngrijorător de dinamic în raport cu numărul nostru de specialiști, din păcate, extrem de mic față de nevoi. E o lecție de pe urma căreia avem foarte multe de învățat. Partea franceză poate să ne ofere, cel puțin din spre muzeele lor, moduri de regândire, de eșalonare a unor proiecte. E o întreagă experiență de pe urma căreia vom profita. Mi-e greu să vă spun acum absolut toate detaliile care stau în spatele acestor proiecte. Sunt fosarte multe. Au fost și momente tensionate. Le-am depășit pe acestea. Sper ca la finalul acestui sezon să împărțim bucuria de fi fost implicați atât de amplu în el și să avem ecouri. Mi-ar făcea plăcere ca acest moment al sezonului Franța – România, dintre noiembrie 2018 și iulie 2019, să fie urmat și de alte proiecte la fel de ambițioase.

Mihaela Dedeoglu: Până la sfârșitul sezonului, în 14 iulie, mai propuneți și alte evenimente?

O.B: Cele care sunt făcute la noi în cadrul sezonului se inaugurează astăzi. Desigur vor fi evenimente conexe legate de expoziții pe care le gestionează atât partea franceză de comun acord cu noi, implicit cu alte entități culturale de la București. Vi le păstrăm ca surpriză.