Pagina de istorie: Vizita Papei. Povestea celei mai mici catedrale catolice din lume, Sfântul Vasile din București

catedrala_sf_vasile.jpg

Image source: 
Facebook / Catedrala greco-catolică „Sfântul Vasile cel Mare”

Unul dintre locurile în care Papa Francisc este așteptat cu entuziasm este catedrala greco-catolică Sfântul Vasile cel Mare din București. Este vorba de centrul spiritual al greco-catolicilor din capitala României. Totodată, este considerată drept cea mai mică catedrală catolică din lume, de la a cărei sfințire se vor împlini, în 2019, 110 ani. Povestea acestei biserici este una zbuciumată, care reflectă relațiile complicate dintre statul român și Biserica Română Unită cu Roma.

Prima parohie greco-catolică din București a fost creată în 1829. La început, credincioșii săi erau românii ardeleni stabiliți la sud de Carpați. Greco-catolicii se confruntau cu ostilitatea unor politicieni, iar vreme de 90 de ani au fost nevoiți să își țină slujbele în bisericile romano-catolice.

În anul 1892, tânărul paroh greco-catolic al Bucureștiului, Demetriu Radu, a reușit, cu bani puși la dispoziție de papă, să cumpere un teren pe strada Polonă. Achiziția terenului a fost făcută în numele Bisericii Romano-Catolice. Greco-catolicii se confruntau cu ostilitatea unor lideri politici precum Ionel Brătianu, care refuzau să permită ridicarea unui lăcaș de cult pentru românii uniți cu Roma. Chiar și Regele Carol I, care era catolic, era intimidat de opoziția înverșunată a politicienilor față de românii uniți. De aceea, piatra de temelie a noii biserici a putut fi sfințită de arhiepiscopul romano-catolic al Bucureștiului, Raymund Netzhamer, abia în anul 1909. La slujbă au participat muncitorii și doar vreo 10 persoane. Construcția a fost aprobată personal de ministrul Cultelor, Spiru Haret.

Lucrările de construcție s-au desfășurat cu repeziciune, iar în decembrie 1909, de Sfântul Nicolae, biserica era gata și a fost sfințită de arhiepiscopul Raymund Netzhamer, asistat de monseniorul Vladimir Ghika și de preotul Ioan Bălan, viitor episcop unit al Lugojului. În epocă, în București, trăiau mai mult de 12.000 de greco-catolici. Din cauza atitudinii ostile a politicienilor ortodocși, biserica a trebuit să fie ridicată departe de stradă și să aibă dimensiuni modeste.

Însă noua biserică a devenit rapid centrul vieții spirituale a greco-catolicilor. Aceștia au folosit biserica până în 1948, când Biserica Română Unită cu Roma a fost interzisă, iar lăcașul de cult a fost confiscat și dat ortodocșilor. După 1989, greco-catolicii au cerut restituirea bisericii, însă au reintrat în posesia ei abia în 2006. De aceea, în 1999, Papa Ioan-Paul al II-lea nu a putut-o vizita. Interesant este că patru dintre parohii greco-catolici de București au devenit episcopi care au căzut victime comunismului. Demetriu Radu a fost ucis în Parlament într-un atentat terorist, iar Ioan Bălan, Vasile Aftenie și Tit Liviu Chinezu au murit în temnițele comuniste.

 

Rămâneţi alături de noi la Pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

Rubrica Pagina de istorie din 15 ianuarie 2019
838

Facebook comments