Memoriile unui nebun. Noiembrie

flaubert.jpg

Memoriile unui nebun Noiembrie

Aceste texte de tinereţe, pasionante, răscolitoare, străbătute de angoasa adolescenţei şi de fervoarea, dar şi de spiritul autocritic ale celui care se ştie predestinat literaturii, ne oferă o imagine captivantă, inedită, a scriiturii unuia dintre cei mai mari prozatori ai secolului al XIX-lea. Memoriile unui nebun, text aproape în întregime autobiografic, este jurnalul crizei sentimentale şi existenţiale prin care trece un adolescent exaltat, al primelor încercări şi decepţii amoroase şi al drumului lung şi dificil spre maturizare.

 Temele şi o parte din personajele de aici vor fi dezvoltate apoi în romanele de maturitate, cu precădere în Educaţia sentimentală. Inspirat din beţia iubirii pe care Flaubert a cunoscut-o în braţele frumoasei Eulalie Foucaud, Noiembrie explorează natura dorinţei şi a erotismului şi conflictul dintre nevoia de însingurare şi foamea de afecţiune. Marie, personajul care adună la un loc energiile textului, este o tînără prostituată, o fiinţă de o senzualitate aparte, în care violenţa se uneşte neaşteptat cu erotismul frust şi care aminteşte de chipul ascuns al Emmei Bovary.

Un nebun! Asta e ceva ce stîrneşte oroare. Tu ce eşti, cititorule? În ce categorie te încadrezi – a proştilor sau a nebunilor? Dacă ţi s-ar da să alegi, vanitatea te-ar împinge să o preferi pe ultima. Da, încă o dată întreb, la ce foloseşte o carte care nu este nici instructivă, nici amuzantă, nici ştiinţifică, nici filosofică, nici de agricultură, nici elegiacă, o carte care nu oferă nici o reţetă contra coşurilor ori contra puricilor, în care nu scrie nimic nici despre căile ferate, nici despre bursă, nici despre străfundurile sufletului omenesc, nici despre veşmintele din Evul Mediu, nici despre Dumnezeu, nici despre diavol, ci în care este vorba despre un nebun, adică despre lume, această mare neroadă care se roteşte de secole în spaţiu fără să facă un pas; şi care urlă, căreia îi curg balele şi apoi se sfîşie singură.” (Gustave Flaubert)

Unul dintre marii scriitori ai secolului al XIX-lea, Gustave Flaubert s-a născut la 12 decembrie 1821, în Rouen. După ce a absolvit Collège Royal, în 1840, a început să lucreze la primele piese de teatru şi la schiţele romanelor sale istorice. Publicase deja prima povestire în 1837, în revista Colibri. Doamna Bovary (Polirom, 2006, 2007), la care Flaubert a început să lucreze în 1851, apare abia şapte ani mai tîrziu. Celebritatea romanului s-a născut însă nu datorită meritelor lui narative, aşa cum le ştim astăzi, ci din pricina scandalului pe care autorul l-a iscat: Madame Bovary îndrăznea prea mult, încălca preceptele morale şi religioase ale epocii; Flaubert a fost repede dat în judecată, dar rumoarea născută în jurul cărţii a atras şi interesul publicului. Pentru următorul său roman, Salammbô (publicat în 1862), Flaubert caută inspiraţie în Tunisia, unde ajunge în 1858. În 1869, după 26 de ani de lucru, publică Educaţia sentimentală, un titlu despre care mulţi consideră că a influenţat major dezvoltarea romanului european. Un alt roman la care a lucrat intens, dar care va apărea neterminat, abia în 1881, este Bouvard şi Pécuchet. În 1880, la 7 mai, Gustave Flaubert se stinge din viaţă la Croisset, locul unde se izolase încă din 1864. În acelaşi an, cîţiva scriitori – printre care se numărau Émile Zola, Guy de Maupassant, J.-K. Huysmans şi Paul Alexis – i-au dedicat lui Flaubert colecţia de romane Les Soirées de Médan.

Adaugă un comentariu în modulul Facebook de mai jos şi ai şansa să câştigi cartea "Memoriile unui nebun Noiembrie".

Cel mai pertinent comentariu este premiat de luni pâna vineri, dar nu pot fi atribuite 2 premii aceluiaşi participant.

Câştigători:

  • Daniel Botea

  • Cătălin Chiru

  • Ema Georgiana

  • Nicu Ioba