Proiectul laserului de la Măgurele va fi deblocat

desir_2.jpg

Harlem Desir, în vizita de la Măgurele

ELI - Extreme Light Infrastructure, proiectul laserului de la Măgurele, va fi deblocat. Afirmaţia a fost făcută în cursul vizitei de marţi a ministrului francez pentru Afaceri Europene, Harlem Désir. Harlem Désir a venit în România imediat după vizita de la Chişinău, unde participase la reuniunea „prietenilor Moldovei”. Prima oprire a fost însă la liceul francez, de vreme ce pentru elevii din Franţa este deja „La Rentrée”, începutul anului şcolar.

La prima oră, secretarul de stat pentru Afaceri Europene din guvernul francez a deschis anul şcolar. E adevărat, anul şcolar francez. Asta, la liceul francez Anna de Noailles, inaugurat anul trecut de premierul francez de la acea vreme, Jean-Marc Ayrault şi de cel român. Pe Harlem Désir l-au aşteptat câteva zeci de minute pe peluza din faţa clădirii de la copii de grădiniţă până la elevi de gimnaziu şi liceeni. Întâi doar cât să-i numeri pe degete. Apoi, atât de mulţi că nu aveai unde să mai arunci un ac.

Majoritatea vorbeau franceza. În liceu aproape jumătate din elevi sunt francezi, aproape jumătate români, restul - de alte naţionalităţi. Ce le-a spus ministrul copiilor români?

„Am vrut să profit de această deplasare la Bucureşti pentru a participa la acest început de an şcolar şi să trăiesc alături de voi acest moment atât de important. Un moment care subliniază şi importanţa pe care Franţa o acordă acestei instituţii, care reprezintă unul dintre cele mai înalte simboluri ale legăturilor puternice care unesc ţările noastre.

Dar sunt aici şi în rolul meu de diplomat şi vreau să subliniez că Franţa dispune de un instrument extraordinar pentru a-şi consolida influenţa în străinătate. Se întâmplă prin intermediul acestui liceu, dar şi cu ajutorul Agenţiei pentru predarea francezei în străinătate.

Pentru că aici se trăieşte un model al Europei la o scală redusă.”

 

Abia dupa ce le-a urat elevilor „une bonne rentrée”, ministrul a plecat spre Măgurele, unde este în contrucţie cel mai mare laser din Europa, proiect realizat cu finanţare europeană şi în cooperare cu firme franceze şi cu membri ai lumii academice din Hexagon.

 

E vorba de Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics, ce stă de o vreme blocat din cauză că întârzie un aviz de la Apele Române pentru începerea forajelor necesare celor 1.000 de pompe geotermale care îi vor asigura energia. La întrebarea RFI, iată ce răspunde secretarul de stat francez pentru afaceri europene.

„Acest proiect ne arată forţa fondurilor structurale şi a capacităţii de finanţare europeană. Pentru că ştiu că pentru ansamblul proiectului de 300 de milioane de euro, 85% din finanţare e europeană. Sunt optimist în privinţa finalizării tuturor aspectelor acestei cooperări.”

 

E doar o  chestiune de zile până când avizul va fi emis, asigură Mihnea Costoiu, Ministrul delegat pentru Învățământ Superior, Cercetare Ştiințifică și Dezvoltare Tehnologică.

 

La CETAL, adică centrul pentru tehnologii laser avansate, respectiv precursorul proiectului ELI, angajaţii îi arată ministrului cum funcţionează fiecare echipament.

 

CETAL este printre cele mai puternice sisteme laser din lume. Dar ELI, Extreme Light infrastructure va fi de zece ori mai puternic. De ce a dorit Harlem Désir să-l vadă?

 

„Ambele noastre ţări sunt convinse că doar fiind prima în materie de inovaţie tehnologică şi ştiinţifică, Europa va reuşi să răspundă nevoilor economice şi de pe piaţa muncii din viitor. E nevoie de decizii pe plan monetar, de investiţii pentru modernizarea infrastructurii, dar dincolo de asta e nevoie de o dezvoltare a cercetării şi a dezvoltării. Ea va face diferenţa într-o lume globalizată.

Europa trebuie să-şi unească forţele la acest capitol. Mai ales că în acest domeniu nu putem concura cu Statele Unite sau cu ţările emergente din Asia decât dacă ne unim capacităţile. Este ceea ce ilustrează acest proiect al laserului pe care am vrut să îl vizitez.”

 

Este aici o dimensiune a viitorului, mai spune ministrul francez. Una care va permite înţelegerea materiei aflate lângă noi, a spaţiului, un proiect cu aplicaţii foarte diverse, mergând de la tratarea deşeurilor până la cercetarea unor boli grave precum cancerul.

 

Evident că în discuţiile avute cu oficialii români - cu omologul său George Ciamba, dar şi cu şeful diplomaţiei române a revenit şi problema aderării României la Schengen. Concluzia?

 

„Întelegem că problema Schengen e una importantă pentru România şi suntem foarte atenţi. A făcut deja obiectul unor discuţii între şefii guvernelor şi acum lurăm pe el cu colegii din guvernul român. Lucrăm în special asupra etapei iniţiale, cea a aderării la spaţiul aerian, cu aeporturile. Consider că trebuie să luăm decizia împreună cu partenerii noştri europeni, în unanimitate şi împreună cu Comisia Europeană. De altfel evaluările au arătat că există progrese  importante ale României. Suntem pe cale să discutăm pe deciziile ce ar trebui luate, dar ele sunt încă obiectul discuţiilor între diferitele noastre servicii.”