Bani americani pentru contracararea propagandei ruse. Pentru ce și cât de eficient?

oana_popescu.jpg

Oana Popescu

Barack Obama a propus Congresului american un buget de 4.000 de miliarde de dolari pentru anul viitor. Același buget, în forma propusă de președinte, include aproximativ 200 de milioane de dolari meniți să contracareze influența Rusiei în Moldova, Ucraina și Georgia. Este puțin, ținând cont de nevoile acestor state din regiune, dar e un semnal important că Statele Unite își mențin totuși angajarea în această zonă de est și că definesc pericolul rusesc ca o amenințare care necesită măsuri imediate, explică la RFI Oana Popescu, director Global Focus.

Partea cea mai importantă ar fi luată de Ucraina, respectiv fonduri de 117 milioane de dolari pentru contracararea acțiunilor agresive ale Rusiei în această țară. Alte 51 de milioane s-ar duce spre Republica Moldova și Georgia, dar aici scopul este “blocarea activităților” rusești care ar putea destabiliza aceste țări, relatează Washington Post. Activități care se referă mai ales la presiuni asupra opțiunilor de politică internă și externă ale Moldovei și Georgiei. Pe lângă aceste sume, Ucraina va primi un împrumut de un miliard de dolari, iar Georgia un ajutor de încă 3,1 milioane de dolari pentru a îmbunătăți condițiile de viață ale refugiaților pe plan intern și ale copiilor cu dizabilități.

Revenind la banii promiși celor trei state din bugetul american de anul viitor, cât reprezintă această sumă?  “Nu e un buget foarte generos, având în vedere nevoile din regiune. Însă fondurile americane reprezintă un semnal și un sprijin foarte important din partea SUA, care arată că înțeleg să susțină în continuare regiunea. Dar nefiind foarte mulți bani, presupun că se vor duce pe chestiuni foarte punctuale unde deja există colaborare cu Statele Unite”, explică la RFI Oana Popescu, director al Global Focus.

Pe ce se vor duce banii? E vorba, la modul foarte general, după cum susține Casa Albă, de a susține politic, economic și militar statele partenere, chiar dacă acestea nu sunt membre NATO. Chiar dacă o parte din bani vor ajuta la modernizarea armatei, cea mai mare parte a asistenței financiare s-ar duce însă spre programe anticorupție și spre cele care au legătură cu drumul european al acestor foști sateliți ai Rusiei. Sau, așa cum explică președinția americană, “pentru eforturile de consolidare a democrației și bunei guvernări, pentru serviciile de securitate, măsuri anticorupție” . Ar fi susținute de asemenea și acțiunile pentru integrare europeană și consolidarea securității energetice. E o paletă destul de largă, dar într-o primă instanță și pentru a consolida acest stat de drept, ar putea fi vorba de finanțarea organizațiilor non guvernamentale, de apărare a drepturilor civile.

Finanțarea societății civile, un pariu riscant

Statele Unite dau însă bani de mulți ani societății civile din state aflate în tranziție. Cu rezultate cât de eficiente până acum?

“În mare măsură, Statele Unite ar putea privi ca pe un eșec de pildă finanțarea pe care au acordat-o foarte generos către societatea civilă. Dar nu știu dacă e neapărat un eșec al lor și al politicii lor de finanțare. Ceea ce a declanșat problema ucraineană majoră a fost crearea unor așteptări nerezonabile din partea Uniunii Europene. UE și într-o oarecare măsură și NATO au oferit o perspectivă roz Ucrainei fără să se gândească nici cum va reacționa Federația Rusă și nici dacă va reacționa cât este de dispusă UE să-și asume până la capăt acest angajament pe care și-l lua până la urmă față de Ucraina. Aceste evenimente au venit pe fondul unei societăți civile care s-a dezvoltat mult cu sprijin american. Dacă ea este astăzi acolo unde este și în Ucraina se poate spune că există o societate civilă activă și extrem de influentă e și grație banilor americani. Numai că ea este în mare măsură limitată la Kiev, autoritățile centrale și zona de vest a țării. Eșecul este că s-a investit foarte mult de către Washington și ce s-a întâmplat a dat peste cap evoluția anticipată”, mai spune analistul politic Oana Popescu.

Bani și pentru mass-media?  

Din explicațiile Casei Albe rezultă că ar fi și alți 16 milioane de dolari ce vor fi investiți în activități mediatice internaționale, cu alte cuvinte pentru combaterea propagandei rusești, care e foarte puternică în zona de care vorbim. Cum poate fi sprijinit jurnalismul mai exact? Iată ce răspunde la RFI Oana Popescu:

“Dacă ne uităm la Republica Moldova, în esență toată lumea care consumnă informație de la televizor va consuma informație trecută prin filtrul rusesc. Noi ne plângem în România că nu există surse de informare credibile în Republica Moldova și care să aibă o audiență suficientă în limba română. Iată un exemplu: statul român nu are resurse, și unde a avut, nu a avut până acum clarviziunea să promoveze extrem de activ informație nu doar despre România în Republica Moldova, ci și despre Uniunea Europeană. Este firesc ca acest lucru să se facă în limba română, pentru că e cealaltă limbă vorbită acolo. Nu se va face în limba engleză. Iată un tip de efort pe care SUA îl pot sprijini: difuzarea de informație cu tot ce înseamnă asta – crearea de canale media, sprijinirea canalelor media, sprijin financiar, instruire, tot ce ține de jurnalism de calitate. “

 

 
Interviu Oana Popescu