Contraste majore la Bac: Record de medii de 10 versus cel mai slab procent de promovați din ultimii ani

visoianu.jpg

Președinta Coaliției pentru Educație, Daniela Vișoianu, explică la RFI de ce nu trebuie să ne îngijoreze faptul că 3 din 10 absolvenți de liceu au picat Bacalaureatul.
Președinta Coaliției pentru Educație, Daniela Vișoianu, explică la RFI de ce nu trebuie să ne îngijoreze faptul că 3 din 10 absolvenți de liceu au picat Bacalaureatul.
Image source: 
Facebook/Daniela Vișoianu

Vestea bună: 177 de absolvenți de liceu au obținut anul acesta media maximă la Bacalaureat. Topul este deschis de Colegiile Sava și Vianu din București și Silvania din Zalău. Este cel mai mare număr de medii de 10 din ultimul deceniu și jumătate. Vestea proastă: 3 din 10 tineri au picat examenul. Calculat la numărul celor înscriși la examen, procentul celor promovați a fost de 63,78, adică cel mai slab procent din ultimii 5 ani.

Ministrul Educației Ecaterina Andronescu propune introducerea orelor remediale din clasa a IX-a şi planuri personalizate pentru fiecare elev. Președinta Coaliției pentru Educație Daniela Vișoianu explică de ce statistica aceasta nu trebuie să ne îngrijoreze. În opinia expertei, legislația ar trebui să permită repetarea examenului pentru cei nemulțumiți de rezultatul obținut. În plus,18-19 ani nu este o vârstă fundamentală pentru alegerea carierei pentru întreaga viață, adaugă Vișoianu (AUDIO).

 

Daniela Vișoianu: În baza statisticilor la care avem acces putem să vedem acest contrast între cei din vârful piramidei și cei din josul clasamentului, un contrast care reprezintă statutul actual al sistemului de educație din România. Când suntem nemulțumiți de sistem sau când încercăm să ne uităm ce ne deranjează la sistem și în general în societatea românească este această diferență, care crește, între cei bogați și cei săraci, cei care au acces la meditații și și le pot permite și cei care nu au sprijin. Nu ne referim acum la excepții. Sunt copii care se pare că au luat media 10 la Bacalaureat exclusiv pe efortul lor și cu contribuția profesorilor pe care i-au avut la sala de clasă. Niște lucruri se schimbă în sistem. Copiii sunt mai puțini. Inclusiv în liceele de stat avem, în anumite orașe, clase cu mai puțini elevi, deci timp mai mult de atenție și profesori dedicați. Faptul că 3 din 10 nu au luat Bacalaureatul nu e grav. Ne uităm acum la absolvenții liceelor teoretice și tehnologice. Unii dintre absolvenții liceelor tehnologice sunt dintre copii care poate au avut sub 5 la evaluarea națională de acum patru ani. Era greu de crezut că vor recupera pentru a lua examenul de Bacalaureat. Foartre important este că acest liceu tehnologic oferă două ieșiri către viață. Una este cea cu examenul de Bacalaureat, la care se pot înscrie sau nu, cu handicapul modului în care au intrat în liceu. A doua variantă este cea profesională. Ei ies cu calificare de nivel patru. Și în alte țări sunt copii care aleg chiar de la clasa a VIII-a să nu meargă pe ruta care înseamnă teoretic și ulterior universitate. Nu este neapărat rău. Ar trebui să revizuim acest mod în care ne raportăm la viitorul copiilor. Sunt persoane care spun că nu toți copiii trebuie să facă liceul teoretic și nu toți copiii trebuie să facă facultate.  Da, este adevărat. Nu toți copiii trebuie să o facă. Dar, atenție! Sunt foarte mulți experți care spun că distribuția clasică a clopotului lui Gauss, unde ar trebui să avem copii mai mulți pe mediană și puține excepții într-o parte și alta nu mai e respectată în sistemul de educație din România. Nu e România țara cu cel mai mic procent de examen la Bacalaureat. Aș vrea să aducem aminte că după introducerea camerelor video am avut procente de 40 și ceva la sută. Nu avem suficiente date să punem un diagnostic pe sistem. Nu știm care sunt diferențele acum de reușită la examenul de Bacalaureat între teoretic și tehnologic. Poate că absolvenții de liceu tehnologic au ales voluntar să nu susțină acest examen de Bacalaureat pentru că în mod real au esitmat că nu au cum să ia examenul sau polate nu au niciun fel de intenție de a urma un anumit tip de cursuri universitare. Altceva este important și aș vrea să fie reținut. 18 – 19 ani nu este o vârstă fundamentală pentru alegerea carierei pentru întreaga viață. Întâlnim în jurul nostru mulți tineri care aleg în cunoștință de cazuă, la a căror alegere contribuie consilieri, părinți și care după 2, 3, 4 ani spun că nu au făcut cea mai bună alegere și iau altă rută profesională. Eu de exemplu, consider că dacă nu îți plac notele de la examenul de Bacalaureat ar trebui să mai poți să îl dai o dată. Recent m-am uitat la cum se dă admiterea la universități. Am constat că și dacă ai terminat liceul înainte de 1989 te poți înscrie la facultate acum, admițând că ai vrea să faci o nouă licență sau să îți schimbi cariera fundamental. Ori, noi trebuie să ne pregătim pentru acest viitor. Se uită la examenul de Bacalaureat.

 

Reporter: Acest lucru este posibil acum? Poți să dai din nou bacul dacă l-ai picat, nu dacă vrei o notă mai mare.

 

Daniela Vișoianu: Sunt tineri care spun „dacă aș fi avut mai multă minte”, „dacă aș fi fost mai orientat”, „dacă puneau ai mei gura pe mine”...

 

Reporter: Legal, este posibil acest lucru în România?

 

Daniela Vișoianu: Legal nu este posibil și ar trebui să fie posibil. Pentru că există alte țări în care posibil și pentru că niște note nu ar trebui să te definească pe viață sau să îți închidă anumite culoare.

 

Reporter: Spuneam mai devreme că au fost 177 de elevi cu media 10 la Bac 2019. 12 dintre ei sunt din Iași. “Adevărul” i-a întrebat ce vor să facă cu viitorul lor, dacă studiază în România sau în străinătate și ce ar schimba, dacă ar schimba ceva la sistemul românesc de învățământ. Spun așa. Să nu se mai apeleze la memoria de scurtă durată pentru evaluări. Recomandă o altfel de aborare  a meteriei, orientată spre viața practică. Accentul să se pună asupra formării unei judecăți, a unui mod de gândire lucid, pentru că sistemul nostru promovează cantitatea de informație. Mai există o voce care spune materii mai puține și mai mult dialog. Rețineți că sunt copii de nota 10 care au pus acest diagnostic.

 

Daniela Vișoianu: Copiii știu ce li se potrivește, mai ales acești copii care sunt preocupați de învățare. Trebuie să ai și o înclinație naturală. Nu toți copiii o au. Așa este și pe teste. Noi recomandăm tuturor părinților din jurul meu care au adolescenți să aplice baterii de testede teste, să se ducă la un consilier școlar. Nu toți copiii sunt orientați sau pot să ducă învățarea. Referitor la cât mai puține materii, vara aceasta ar trebui să fie o vară fierbinte pentru educația din România. Din păcate, atitudinea generală este de a pune batista pe țambal, de a nu face gălăgie, de a nu discuta lucrurile care chiar contează. Este vara în care ar trebui să avem, în sfârșit, planul cadru pentru liceu. Este o lungă dezbaterea și o mare nevoie, ca cel puțin în ciclul superior al liceului, în clasele a XI-a și a XII-a, când copiii își cunosc deja interesele să fie mult mai puține materii. Nu mai departe de granița noastră estică, Republica Moldova are 6 discipline în ciclul superior al liceului. Sigur că mai au și altele care sunt opționale și sunt protrivite cu primele. Nu mai este învățare o oră de o anumită disciplină în timpul liceului, cu care te întâlnești o dată pe săptămână, de peste 30 de ori în anul școlar, nu ai niciun fel de interes pentru disciplina respectivă, dar tot trebuie să ai dou, trei note și să dai examene. Pentru liceu, modul în care trunchiul comun, planul cadru, este construit în lipsă de respect pentru copii și interesele lor. Copii pot să ducă, începând cu 15 – 16 ani, procese complicate și intense de muncă. Dacă sunt pasionați de o anumită disciplină probabil că pot să aloce 6, 7, 8 ore de școală acelei discipline pe care să o facă realmente cu dedicare și să se pregătească pentru ceea ce urmează să facă în continuare. Nu încurajez o specializare exclusivistă în timpul liceului, dar sunt prea multe discipline și prea multă risipă de timp dintr-un timp al lor de învățare extrem de prețios. Dacă ne întoarcem în trecutul nostru, acea vârstă din liceu este vârsta la care am citit cele mai multe cărți mulți dintre noi ca intensitate într-o perioadă scurtă de timp. Sau am lucrat cel mai mult la matematică, caiete întregi. Sau am trecut realmente prin procese de învățare în care am dus efort consistent dacă am fost pasionați de acel subiect, dacă am avut în sala de clasă un profesor care să ne încurajeze munca, pasiunea, truda și să ne vadă cu eforturile pe care le-am făcut.

 

Reporter: Ce va face ministrul Ecaterina Andronescu? Își va asuma modificarea curriculumului pentru liceu? În general ne temem  de miniștri care țin neapărat să își pună amprenta și să reformeze sistemul în vreun fel. În ultimii 12 ani am avut 17 titulari la portofoliul Educației.

 

Daniela Vișoianu: 17 titulari și din punctul meu de vedere niciunul curajos. Cred că este mult zgomot pentru nimic. Sunt teme false, așa cum a fost cu manualul, cu durata anului școlar, cât e vacanța și ce spun operatorii din turism, cum e cu foaia goală la simulare, că e test grilă sau nu e test grilă. Lucrurile care chiar ar trebui abordate în sistem au fost evitate, deși au fost ferestre de oportunitate consistente. Nu mai departe de anum trei veri s-a discutat șia  fost într-o largă dezbatere planul cadru pentru gimnaziu, acela care trebuia să ne aducă mai multă legătură cu practica și cu viața de zi cu zi a copiilor, acela în care ar fi trebuit să facem lucruri transdisciplinare, acela pentru care copiii care au fost anul acesta în clasa a VI-a au dat evaluare națională la matematică și științe, un singur test, la română și limbă străină, engleză, de exemplu. Ei se pregătesc pentru un sistem de evaluare națională trecută prin Legea 1/2011, metodă de evaluare care este revoluționară față de sistemul actual de educație. Mi se pare o bătaie de joc față de copiii aceștia, celebra generație fără manuale, fără programe, fără alte lucruri, ca tu să șii în vara lui 2019 și o țară întreagă de copii, părinți și profesori să nu știe cum va fi evaluarea națională de peste doi ani. este genul de măsură pe care o am în lege într-un anume fel și ca să pot să schimb ceva trebuie să modific o lege. Scandalul iese prin a nu păstra status quo-ul. Cred că este pentru prima dată când avem o situație de status quo care creează frisoane și neclarități în sistem. Măsuri curajoase nu au fost în educație în ultima vreme, deși toată lumea, atunci când vorbești cu inspectori școlari, profesori, oameni din sistem, din minister, atacă punctele nevralgice și spun că modelul actual de evaluare națională este epuizat. La Bacalaureat faptul că ținem copiii de liceu în atâteta discipline nu aduce valoare în sisitem și nu le creează lor valoare în învățare. Aș putea să spun, dacă vreau să fiu ușor malițioasă sau să pun  degetul pe o rană, că numărul de note foarte mare de 10 ar putea să însemne foarte bine că ne-am acomodat cu modelul de examen și am dresat copiii suficient cât să își maximizeze punctajele și să și le urmărească. Și asta poate să fie o soluție. Este multă literatură de specialitate care vorbește despre teste standardizate și riscurile lor în momentul în care nu mai construiești în copil învățarea profundă, ci construiești în copil un fel de antrenament pentru a obține note mari la testele standardizate. 

 

Daniela Vișoianu intervievată de Magda Prelipceanu despre rezultate Bac 2019( înainte de contestații)